Răspândirea artei Renașterii în Țările de Jos
Influențe italienești în stilul local
autor Melinda Erdei-Vörös, 2016
Renașterea din Țările de Jos s-a manifestat printr-o combinație de elemente gotice cu cele renascentiste provenite din zona Italiei, transpuse în configurația locală.
Țările de Jos preiau spiritul renascentist pe filieră italiană, prin intermediul călătoriilor efectuate de artiștii flamanzi la Roma și Veneția. De acolo, se răspândesc spre țările nordice o serie de desene, schițe și compoziții oferite drept model artiștilor. Aceștia le imită, își lărgesc domeniile din care se inspiră și își îmbunătățesc propriile tehnici. Până la sfârșitul secolului XV se formează adevărate categorii de artiști flamanzi: portretiști, peisagiști, pictori de subiecte religioase, interpreți ai moravurilor sau ai naturii moarte.
Text
1 din 7
În Evul Mediu, denumirea „Țările de Jos” se referea la ținutul alcătuit din 17 provincii, din care s-au format ulterior statele Belgia, Olanda și Luxemburg. În timpul Războiului de Optzeci de Ani, Țările de Jos se separă în Țările de Jos sudice și Provinciile Unite. Țările de Jos sudice intră sub stăpânire spaniolă până în anul 1713, după care trec sub dominație habsburgică. Provinciile Unite cuprinzând șapte provincii s-au constituit într-o republică ce își declară independența. Evoluția artei în aceste spații va fi determinată de separația politică, îmbrățișarea Reformei, progresele economice, clima și ambianța.
Imagine
Text
2 din 7
Sculptura nu a cunoscut o „renaștere” în zona flamandă, ci a rămas un exercițiu gotic. Interiorul bisericilor erau decorate cu sculpturi în lemn uneori policrome, alteori acoperite cu foiță de aur. Sculptorii flamanzi din secolul XV continuă tradiția gotică, numărul acelora care lucrează în manieră renascentistă fiind infim. De menționat ar fi două nume: Pieter de Kempeneer zis și Pedro Campaña care a fost nu doar sculptor, ci și pictor, respectiv Jacques Jonghelinck care a realizat monumente funerare aristocraților, figura în bronz a lui Silen plasată în grădinile din Aranjuez și diverse medalii.
Imagine
Text
3 din 7
Orașe ca Anvers, Bruges sau Amsterdam devin centre de meditație, de cultură și visare poetică, respectiv centre bancare, comerciale și industriale. Spre Bruges s-au orientat relațiile de afaceri din nordul Europei, marii gânditori precum Erasmus și Thomas Morus au organizat întâlniri culturale și ia ființă Școala de pictură flamandă. Anversul a devenit piața financiară favorită a portughezilor, iar ca centru industrial deținea experți în șlefuirea diamantelor, numeroase ateliere de sticlărie, fabrici de mătase și manufacturi de faianță. Alături de acestea, flamanzii se ocupau cu agricultura și industria textilă.
Imagine
Text
4 din 7
Din spiritul gotic, cei dintâi desprinși au fost pictorii. Interesul central a fost omul, rolul acestuia în societate și personalitatea sa. Prin portretistică, pictorii flamanzi au pus cel mai bine în valoare chipul uman și psihologia individului. Artiștii învață cu timpul utilizarea pespectivei corecte, sugerarea celei de-a treia dimensiuni, felul în care să se folosească de lumină și suprapunerea culorilor izolate prin straturi de glasiu. Preocupați de fizionomie, pictorii flamanzi redau date biologice reale fără a le exagera.
Imagine
Text
5 din 7
Secolul XV surprinde arhitectura flamandă sub pecetea concepției medievale. Orașele erau organizate în jurul unui nucleu central format din primărie, piața publică și catedrala gotică. Urmează clădiri și locuințe private cu acoperișuri ascuțite gotice construite din piatră și cărămidă, străzi pietruite, canale și poduri. Ultimul element este zidul ce înconjoară cetatea. Comparativ cu celelalte orașe europene ale perioadei, urbanismul flamand este mai restrâns ca spațiu.
Imagine
Text
6 din 7
Pătrunderea spiritului renascentist în Țările de este înlesnită prin multiplele călătorii efectuate de artiștii flamanzi în Italia. Numeroși gravori italieni au răspândit înspe nordul continentului compozițiile și tehnicile maeștrilor italieni renascentiști. Fiind puse la îndemână artiștilor flamanzi, aceștia le studiază, le copiază și se inspiră din ele. O altă consecință a contactelor cu italienii este diversificarea subiectelor, compozițiile flamande abordând și teme alegorice, mitologice sau nudul.
Imagine
Text
7 din 7
În cursul secolului XVI, Provinciile Unite intră în sfera Reformei religioase, îmbrățișând forma calvinistă. Acest lucru a însemnat distrugerea numeroaselor imagini sfinte. Fenomenul se întâlnește în Țările de Jos sudice până la restabilirea catolicismului de spanioli. S-a păstrat un număr prea mic de lucrări religioase pentru a putea stabili valoarea celor pierdute. Au avut de suferit și frescele și statuile din bisericile romano-catolice. Au reușit să supraviețuiască acele compoziții care abordau tematică profană.
Imagine
Jan van Eyck deschide seria pictorilor flamanzi renascentiști. Picturile sale prezintă personaje grave și serioase care întruchipează idealul etic și valorile morale. În spiritul umanismului renascentist, omul este pus în relație cu mediul înconjurător și societatea în care trăiește fiind prezentat drept un cetățean deschis colectivității sociale și responsabil din punct de vedere civil. În alte compoziții abundă simbolistica religioasă. Eyck este singurul pictor flamand al secolului XV care și-a semnat lucrările printr-un motto personal însemnând:„Cât de bine am putut”.
Text
1 din 7
Compoziția „Fecioara Maria în Biserică” o prezintă pe Fecioara la dimensiuni gigantice, după cum obișnuieșe Eyck să procedeze. Fecioara poartă coroană împodobită cu perle și pietre prețioase, iar pe tivul rochiei apare o inscripție descifrabilă doar parțial. Pruncul din brațele mamei își prinde încheietura mâinii stângi cu mâna dreaptă, semn medieval semnificând suferință. Restul spațiului ni se dezvăluie printr-un joc de lumini și culori. Prin ferestrele ample pătrunde sursa ce luminează corul, transeptul și naosul, iar podeaua reflectă inteligent lumina.
Imagine
Text
2 din 7
Pe un fundal întunecat, Eyck scoate puternic în evidență protagonistul compoziției „Bărbat cu turban”, probabil un autoportret. Un chip masculin hotărât și puțin agresiv, cu privirea concentrată, poartă turbanul minuțios reprezentat. Umbra și lumina se împletesc în cadrul redării turbanului. Faldurile răsucite, pliate și înnodate prezintă o geometrie impresionantă. Lucrarea datată 1433 și-a păstrat rama originală semnată în partea de sus cu motto-ul: „Cum pot, nu cum aș vrea”.
Imagine
Text
3 din 7
Din perioada de maturitate a lui Eyck face parte tabloul „Soții Arnolfini” prezentându-i pe Giovanni Arnolfini, un negustor din Lucca care a stat mult timp la Bruges, și pe soția lui, fiica unui alt negustor. Cei doi adoptă poziții de burghezi înstăriți, fiind surprinși în momentul oficierii logodnei sau căsătoriei. Pe peretele din capătul camerei, oglinda reflectă personajele și artistul. Fiecare obiect strălucește într-un mod propriu: saboții simpli de lemn de pe podea, perechea de încălțăminte de lângă bancă, fructele, colțul covorului, animalul de companie.
Imagine
Text
4 din 7
Identificată drept o comandă regală din partea lui Filip cel Bun, lucrarea „Buna Vestire” îl prezintă pe Arhanghelul Gabriel și Fecioara purtând un dialog, ambii scot cuvinte aurite din guri, iar gesturile lor indică uimirea și acceptarea. Cei doi se află într-o biserică ce pune în evidență pe de o parte stilul romanic prin ferestre, pe de altă parte stilul gotic prin semnele zodiacale de pe podea. Remarcăm și alte amănunte interesante precum două scene din Vechiul Testament care are drept protagoniști pe David, Goliat și Samson, respectiv cartea deschisă care simbolizează înțelepciunea Fecioarei.
Imagine
Text
5 din 7
Eyck a realizat portretul cardinalului bolognez Niccolò Albergati în 1435, dar înainte cu patru ani cu ocazia unei escale a cardinalului la Bruges, Eyck a întocmit o schiță cu un ac din argint. Foarte importantă este această schiță ce conține notițe referitoare la stilul de lucru, nuanțele gălbuie, albe și albastre care urmează să fie folosite. Portretul a fost realizat în absența modelului, cardinalul nu poartă pălărie, are un aer distant, puțin expresiv, dar debordează de trăsături nobile. Fundalul este unul plin de obscuritate, iar lumina ce învăluie personajul încearcă să îi pătrundă în suflet.
Imagine
Text
6 din 7
„Judecata de Apoi” este realizat în spiritul medival al dispunerii compoziției pe trei planuri, cu personaje plasate la anumite înălțimi conform importanței lor. În partea de sus a compoziției se află Hristos alături de îngeri, Fecioară și Sf. Ioan. Mai jos, apostolii îmbrăcați în alb sunt înconjurați de alți îngeri, sfinți și beatificați. Centrul compoziției îl prezintă pe Arhanghelul Mihail în armură, stând deasupra Morții. În stânga și dreapta lui, ies la suprafață morți în așteptarea judecății. Moartea își deschide aripile de liliac cu care îi înconjoară pe păcătoșii sfâșiați de monștrii.
Imagine
Text
7 din 7
Există doar presupuneri în legătură cu anul și locul nașterii pictorului Jan van Eyck. Nu se știe unde a fost educat, dar prin lucrările sale a demonstrat cunoștințe de limbă latină, greacă și ebraică. Tablourile sale includ atât subiecte profane, cât și religioase. A lucrat ca pictor la curțile conducătorului Olandei și ducelui Burgundiei, a avut propriul atelier cu asistenți și nu a fost niciodată dependent de comisioanele particularilor. A realizat o serie de călătorii în Portugalia pentru a media căsătoria dintre ducele Burgundiei și fiica regelui Portugaliei.
Imagine
Renașterea târzie sau Manierismul

Renașterea târzie sau Manierismul

În perioada târzie a artei renascentiste, artiștii nu s-au concentrat doar pe redarea omului într-un cadru oarecare. S-a pus accentul mai ales pe redarea elementelor înconjurătoare, a stofei, a gesturilor, a luminii și umbrelor.
Sculptori ai stilului Baroc

Sculptori ai stilului Baroc

Sculptura barocă a avut ca scop redarea evenimentelor cotidiene de esență politică și militară, dar mai ales a întâmplărilor zilnice de care s-a lovit populația: război, foamete, epidemii.
Arta romanică

Arta romanică

Arta romanică cuprinde toate tipurile de manifestări artistice- sculpură, arhitectuă, pictură- apărute în centrul și vestul Europei între secolele XI-XIV. Cele mai reprezentative tipuri de manifestare artistică au fost mănăstirile. Pictura și sculptura romanică, precum și artele decorative- vase, candelabre, relicvare- au fost subordonate unei arhitecturi religioase.
Renașterea matură în Italia

Renașterea matură în Italia

Perioada matură a renașterii pune în valoare ideea că arta nu reprezintă doar frumosul, ci și utilul. În acest sens, elementele arhitecturale și sculpturale nu urmăresc doar rolul de decor, ci și funcționalitatea lor.
Arta gotică

Arta gotică

Arta gotică a surprins în evoluția sa transformările prin care trecea societatea feudală europeană. Într-o perioadă a invaziilor, arta gotică s-a remarcat prin construcția de lăcașuri religioase pentru refugiu, dar și prin construcții civile. Goticul a introdus pentru prima dată în arte figura umană văzută din perspectivă intelectuală.
Rococo

Rococo

Rococo-ul a fost un stil decorativ care a apelat la efecte teatrale pentru a crea compoziții mitologice sau cotidiene și care aveau scopuri anecdotice. Inovația adusă de Rococo s-a materializat în bibelouri, tapiserii, ilustrații de carte cu teme simple.
Introducere în arta Renașterii

Introducere în arta Renașterii

Renașterea în Italia s-a dezvoltat datorită curentului umanist și marchează lupta pentru recâștigarea valorile, statutului și prestigiului din Antichitate. S-a căutat o orientare ce valorifica omul antic, creațiile și cultura antică, acestea devenind modele ale renașterii umaniste.
Arhitecți ai stilului Baroc

Arhitecți ai stilului Baroc

Arhitecți ai barocului - O artă a curbelor și contracurbelor Arhitectura barocă a excelat în proiectarea clădirilor monumentale, jocul cu masele, ritmicitatea decorației și expresivitate.
Arta bizantină

Arta bizantină

Arta bizantină a evoluat în cadrul Imperiului Roman de Răsărit în perioada secolelor VI-XV. Aceasta s-a bazat pe combinarea elementelor grecești cu influențe africane și asiatice și s-a remarcat în iconografie, broderie, mozaic și decorația policromă. Caracterul specific artei bizantine este aspectul narativ.
Romantismul

Romantismul

Romantismul a reprezentat o reacție împotriva iluminismului și raționalismului. A pus accentul pe psihicul uman, sentimentele extreme și forța naturii.
Introducere în stilul Baroc

Introducere în stilul Baroc

Arta barocă a reprezentat o artă renascentisă dusă la extreme în care au domnit pornirile sentimentale, tulburările spirituale și religioase.
Clasicism și Neoclasicism

Clasicism și Neoclasicism

Clasicismul și neoclasicismul au avut la bază readucerea în atenția societății a spiritului civilizațiilor antice greco-romane. Acestea au reprezentat o reacție împotriva exuberanței și ușurității stilurilor anterioare.
Realismul

Realismul

Realismul s-a plasat ca mișcare artistică împotriva reprezentărilor din natură sau de pe front în maniera exagerărilor. Acesta s-a concentrat pe expunerea problemelor existente în societatea secolului al XIX-lea.
Răspândirea artei Renașterii în Franța

Răspândirea artei Renașterii în Franța

Caracterul italian al artei renascentiste a fost abordat de artiștii francezi într-o manieră clasică. Aceștia au construit castele și palate printr-un joc al volumelor, culorilor și bogăției ornamentale.
Renașterea timpurie în Italia

Renașterea timpurie în Italia

Renașterea prezintă în prima fază o preocupare pentru desfășurarea clădirilor pe orizontală sub principiile ritmului, simetriei și echilibrului. În sculptură, figura umană devine expresia propriilor valori, iar în pictură se afirmă tablourile religioase, portretele și peisajul.
Pictori ai stilului baroc

Pictori ai stilului baroc

Pictura barocă a fost o reprezentare a realității cu personaje și grupuri de personaje puse în lumina realităților.
Răspândirea artei Renașterii în Germania

Răspândirea artei Renașterii în Germania

Renașterea în Germania s-a manifestat ca și curent artistic mai târziu decât în celelalte țări europene. Ce a adus nou curentul, a fost lupta împotriva misticismului și obscurității medievale.
  • Adriana Botez Craini, Istoria artelor plastice, vol. 2, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997
  • Constantin Suter, Istoria artelor plsatice, vol.1, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963
  • Galeria Națională de Pictură - Berlin, ed. William Dello Russo, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • Galeria Uffizi - Florența, ed. Elena Ginanneschi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • George Oprescu, Manual de istoria artei - Renașterea, vol. II, Ed. Meridiane, București, 1985
  • Muzeul de Istorie a Artei - Viena, ed. Silvia Borghesi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • Muzeul Metropolitan de Artă - New York, ed. Lucia Impelluso, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • Muzeul Prado - Madrid, ed. Daniel Tarabra, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • Muzeul Pușkin - Moscova, ed. Simonetta Pelusi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • National Gallery - Londra, ed. Daniel Tarabra, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
  • National Gallery of Art - Washington, ed. Rosa Giorgi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010