Introducere în arta Renașterii
Regândirea valorilor antice greco-romane
autor Melinda Erdei-Vörös, 2016
Renașterea în Italia s-a dezvoltat datorită curentului umanist și marchează lupta pentru recâștigarea valorile, statutului și prestigiului din Antichitate. S-a căutat o orientare ce valorifica omul antic, creațiile și cultura antică, acestea devenind modele ale renașterii umaniste.
Pierderea valorilor antice poate fi explicată prin conlucrarea factorilor de natură politică, economică, socială și religioasă, la începutul Evului Mediu. Prin școlile locale, sciptoriile mănăstirilor și întemeierea primelor universități s-au păstrat o serie de valori ale Antichității, dar acestea au fost puse sub influența popoarelor migratoare, ce au venit cu credințe și organizări proprii, respectiv sub influența bisericii creștine care a devenit o entitate separată de stat.

Declinul lumii antice începe prin criza secolului III, inițial o criză a autorității imperiale și a aparatului adminsitrativ. Unii împărați încearcă redresarea situației prin introducerea unor noi forme de guvernare precum dominatul sau tetrarhia, crearea de noi funcții, separarea atribuțiilor civile de cele militare, desființarea Senatului al cărui rol politic a decăzut. Are loc o reformă militară, respectiv alta financiară, creându-se taxe maxime pentru combaterea speculei. Majoritatea țăranilor au fost legați de glie, iar orășenii de locul natal, sporind procesul de feudalizare, dar și numărul de proprietari bogați.

Pe fondul crizei politice, se adâncește criza economică. Marii proprietari au pus stăpânire pe pământurile celor săraci și devin tot mai defensivi, retrăgându-se pe domenii întărite, apărate de ziduri. Pe domeniul lor au atras meșteșurgari ce produceau necesarul pentru consumul intern, având loc trecerea la economia naturală. În cele din urmă, lipsa monedei va determina plata dărilor în natură. Toate acestea în combinație cu atacurile popoarelor migratoare conduc spre depopularea orașelor, pierderea funcțiilor comerciale și meșteșugărești, transferul activităților în zonele rurale și ruralizarea economiei.

Sărăcirea tehnologică și pierderea tradiției meșteșugărești antice se datorează atât unor evenimente politice, cât și sociale și economice. Asemenea colonilor și orășenilor, meșteșugarii au fost legați de centrele lor meșteșugărești, de domeniul marilor proprietari producând exclusiv ceea ce li se cerea. În timp, comenzile se răresc, iar subzistența meșterilor și arhitecților nu este asigurată. Aceste aspecte vor determina adoptarea celor mai simple soluții tehnologice, fiind nevoie de alte secole de experimetări și acumulări de experiență pentru inventarea unor noi moduri de construcție.

Un alt aspect important în pierderea valorilor antice a constituit transferul populației din Peninsula Italică în Orient, mai exact în colonia grecească Bizantion, denumită mai apoi Constantinopol. Imperiul Roman de Apus decade prin pierderea succesivă de teritorii, nerespectarea drepturilor proclamate, acordarea privilegiilor marilor latifundari, primirea numărului mare de barbari drept coloni. Paralel, Imperiul Roman de Răsărit va avea parte de avânt economic, proces sporit de creștinare, avantaje strategice și comerciale.

Criza internă, lipsa coeziunii politice și fărâmițarea administrativă au determinat succesul popoarelor migratoare ce atacă Imperiul Roman. Acestea aveau tehnici și tactici mai bune de luptă care le-au adus victorie și dacă se aflau în inferioritate numerică. Imperiul avea nevoie de prosperitatea și prezența fizică a barbarilor și îi vor include pe aceștia în armata romană. Mai mult de atât, au fost primiți pe baza unor tratate să locuiască în imperiu. Fiecare dintre populațiile migratoare și-a adus aportul la sinteza dintre cultura romană și cea barbară. Perpetuarea culturii antice nu putea să rămână neafectată.

Separarea Imperiului Roman a condus, într-un final, și la separarea bisericii. Controversele teologice au fost soluționare pentru început prin diverse concilii ecumenice la: Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon. Problemele inițiale au fost legate de unitatea lui Hristos, relațiile dintre naturile Lui, condamnarea monoteliților, problema iconoclastă și diverse erezii. În mediul apusean, gândirea bisericească a fost mult mai practică, iar în cel de răsărit era mai speculativă și rațională. Divergențele teologice vor privi apoi lupta pentru supremație, având ca efect Marea Schismă din 1054.

Pentru a accesa întrega lecție trebuie să vă faceți abonament.
Prețul abonamentului este de doar 3 lei/lună și vă oferă acces nelimitat la întreaga platformă.


Vreau abonament

History Lapse oferă material istoric original și de calitate. Sursele noastre sunt cărțile bune, sintetizate de specialiști în istorie. Nu copiem alte articole de pe Internet.
Dacă deja sunteți abonat vă puteți loga