Răspândirea artei Renașterii în Franța
Perioada castelelor de pe valea Loarei
autor Melinda Erdei-Vörös, noiembrie 2016
Caracterul italian al artei renascentiste a fost abordat de artiștii francezi într-o manieră clasică. Aceștia au construit castele și palate printr-un joc al volumelor, culorilor și bogăției ornamentale.
În Franța spiritul umanist se instalează mai târziu decât în Italia. Campaniile franceze din Italia și admirația pentru cultura italiană va facilita împrumutarea sentimentului renascentist. Revenind în țară, francezii aduc spiritul competitiv, un sentiment de admirație față de eleganța italiană, precum și opere de artă, picturi, sculpturi, costume și brocarturi. Apar două direcții dominante în Franța: zona Burgundiei influențată de flamanzi și curtea de la Fontainebleau influențată de renașterea italiană și manierismul italian. Numeroși artiști italieni au fost cooptați să lucreze la curtea regelui Francisc I.

Arhitectura religioasă franceză din secolul XV este tributară goticului flamboyant, au fost preluate prea puține elemente renascentiste și nu erau deloc evidente. Începe, în schimb, o orientare tot mai clară spre arhitectura laică care cunoaște succes în secolul următor. Castelele, edificiile publice, palatele și reședințele regale iau amploare, iar trăsăturile lor comune sunt: amplasarea armonioasă în cadrul naturii, eleganța proporțiilor, claritatea și logica. Deși la baza acestor construcții stau tradițiile gotice, apar o serie de schimbări, adaptări și împrumuturi renascentiste.

Curtea de la Fontainebleau a grupat artiștii italieni chemați în Franța într-o școală, astfel ușurând introducerea elementelor de decor renascentiste. Arhitecții francezi, la rândul lor, au fost trimiși în Italia pentru a studia monumentele antice, între timp se traduce tratatul lui Vitruviu, simbioza italo-franceză dând naștere unei arte puternice. Preluarea umanismului renascentist a fost ușurat politic prin finalizarea Războiului de 100 de ani în urma căruia Franța își revine repede. Dezvoltarea artistică a fost sprijinită prin scutirea breslelor de obligații și angajarea artiștilor drept valeți de cameră.

În domeniul sculpturii s-a simțit influența artei antice. Primaticio a fost trimis la Roma pentru a executa mulaje după statuile antice celebre pe care le duce la curtea de la Fontainebleau. Națiunile nu erau încă cristalizate în secolele XV, de aceea întâlnim artiști flamanzi la centrele artistice de la Avignon, Dijon, Poitiers sau Aix care lucrează în spirit renascentist francez. Ca materiale se folosesc în continuare lemnul colorat și aurit, marmura fină sau cea cu grăunte și calcarul. Statuile sunt majoritatea de inspirație religioasă, dar apar și cele civile decorând clădiri.

Pictura se dezvoltă cel mai puțin în această perioadă. Ceea ce se realizează în domeniul picturii suferă influențe din trei părți: Flandra, Italia și Franța medievală. Centre importante de pictură s-au fixat pe Valea Ronului și la Tours, atelierele de desenatori și pictori au produs opere portabile, de mici dimensiuni. Palatele au fost decorate de artiștii italieni veniți în Franța. Portretistica franceză cunoaște succes fiind echilibrată, sobră și clară, mereu preocupată de sugerarea rangului social. Dezvoltarea continuă în domeniul artistic se datorează faptului că artiștii au circulat și și-au îmbogățit viziunile stilistice.

Începând cu secolul XV, în Franța, s-au clădit din ce în ce mai puține biserici. În Tours au fost realizate turnul unei biserici și turnul de nord al catedralei. Foarte rar se mai gândesc comunitățile la construcții vaste, de genul celor ridicate deceniile trecute. Se încearcă împăcarea scheletului și normelor gotice cu ornamentele clasice, renascentiste. Se bucură de atenție primăriile orașelor și construcțiile patricienilor. Casa unui om reflecta exact statutul și stima de care se bucură stăpânul, de aceea fiecare elemente exterior și interior era tratat cu atenție și eleganță.

Cu timpul, și în Franța apar elemente laice în domeniul artistic. În sculptură și pictură apare tendința de a încadra scene biblice în peisaje contemporane. Tot mai dese sunt figurile donatorilor incluse în creațiile artiștilor. Figurile și gesturile lor sunt din ce în ce mai expresive și realiste. În arhitectură, accentul cade pe sugerarea vieții fastuoase a nobililor cu integrarea diferitelor munci agricole și a vieții țărănești. Toate acestea îmbrăcate în cromatica potrivită creează un spirit renascentist incipient în Franța.

Articolul mai conține 6 secțiuni ilustrate cu 28 imagini și texte.
Abonați-vă cu doar doar 10 lei/lună pentru a avea acces nelimitat.

Vi se va crea un cont automat unde veți putea gestiona abonamentul. Dacă deja sunteți abonat vă puteți loga. Dacă reprezentați o instituție de învățământ vă rugăm să ne contactați în vederea obținerii unui discount.