Răspândirea artei Renașterii în Germania
Arta rațiunii și umanității
Condițiile religioase și cele politice au determinat o întârziere a spiritului renascentist în Germania, cum se întâmplă, de altfel, și în Franța sau Țările de Jos. Se mențin mult timp concepțiile religioase medievale, fărâmițarea politică și orânduirea feudală care își pun amprenta asupra dezvoltării artei. Reforma religioasă urmată de războiul țărănesc și mișcările populare au creat disensiuni, înverșunări și condamnarea dogmatismului catolic. Se ajunge la o laicizare a culturii susținută prin manifestările artei sub formă de caricaturi, pamflete și grafică. Cele mai importante centre renascentiste au fost Augsburg și Nürnberg.
1 din 7
În arhitectura germană a vremii apar diverse clădiri, în special construcții civile ca primăriile și locuințele private. Orașele mențin aspectul medieval, dar se îmbogățesc cu piețe în mijlocul cărora se înalță fântâni de piatră sau metal. Casele sunt asimetrice, cu fațade înguste și verticale, cu acoperișuri ascuțite și abrupte. Cu timpul acestea vor fi îmbogățite cu elemente renascentiste precum balcoane, sculpturi și statui. Turnurile și turnulețele, scările răsucite, pinaclurile, coloanele și pilaștri îmbogățesc fațadele locuințelor nobililor mijlocii și mari. Casele simple construite din lemn și cărămidă aveau turnuri și coșuri pe acoperiș
2 din 7
Ierarhia socială și stima de care se bucură un cetățean sunt reflectate în locuința pe o deține acesta, iar aspectul se bucură de lux și amănunte ce impresionează trecătorii. Casele patricienilor sunt mult prea încărcate de console, pilaștri, statui simbolice și alegorice, ghirlande de fructe, cochilii și piramide. O astfel de casă este cea a familiei Peller. Exemplu de castel de secol XVI din Germania este cel din Heidelberg, ridicat succesiv și distrus de războaie. Ornamentarea sa este renascentistă, dar gruparea motivelor amintesc de goticul floamboyant persistent o lungă perioadă în Germania.
3 din 7
Sculptura germană urmează două tendințe. Prima constă în linii întortocheate și agitate, figuri exagerate ca expresivitate, uneori lipsite de măsură și armonie, provocând înfrigurare și neliniște. A doua tendință prezintă linii curbe, figurile sunt calme și grațioase, reținute și potolite. Cele două coexistă și se completează reciproc. Nu s-au fondat școli de sculptură căci maeștrii s-au deplasat și au creat în diverse orașe. S-a practicat sculptura în lemn policromat și acoperit cu foiță de aur, tematica a fost majoritar biblică, nudul fiind rar. Pentru relief și ronde-bosse s-a folosit marmura fină și cu granulație mare
4 din 7
Arhitectura religioasă decade. Bisericile păstrează nota gotică, sunt construite în stil hală, cu trei nave de înălțime egală despărțite de stâlpi cilindrici sau octogonali înalți. Biserica Sfântului Kilian din Heilbronn reprezintă simbioza gotico-renascentistă. Pe scheletul gotic se aplică placajul renascentist. Biserica a fost ridicată în prima parte a secolului XVI fiind gotică în proporții, dar renascentistă ca ornamentație. În cazul edificiilor religioase din această perioadă nu se renunță la normele goticului, înfățișarea lor devenind adesea monotonă.
5 din 7
Locul central al piețelor publice era ocupat de primăriile orașelor. Acestea apar din inițiativa locuitorilor bogați ce se ocupă de comerț sau industrie și care își doresc clădiri cu aspect vast, solid și pitoresc. Primăriile, cum e și cel din Gorlitz, sunt ornate în exterior cu detalii vegetale, animaliere sau figuri grotești ce se mișcă dinamic și fantezist. Zidurile sunt adesea întrerupte prin scări, turnuri, coșuri sau balconașe. Persistă și unele părți gotice, de exemplu la primăria din Gorlitz observăm uși și ferestre în nota secolului trecut. Preocupări au existat și pentru decorația interioară prin materiale nobilă, scări interioare, tribune.
6 din 7
La sfârșitul secolului XV se afirmă o serie de artiști extrem de talentați, pictura cunoscând o afirmare amplă în Germania. În conformitate cu fărâmițarea feudală, școlile de pictură au fost inegale ca valoare artistică, dar toate se bucură de trăsături comune precum preferința pentru expresii exagerate, teme grave, linii frânte, figuri aspre și colțuroase. Astfel de școli de pictură au existat în localități precum Colonia, Westfalia, Suabia, Franconia. După stingerea generației de pictori umaniști, școala de pictură germană dispare, neavând continuatori.
7 din 7
Numele unor pictori au fost uitate pentru secole întregi reintrând în istorie abia în secolul XIX și câștigând admirația ce le-ar fi cuvenit. Mathias Gothardt sau Neihart, zis și Grünewald, a rămas un gotic în simțire, înțelegere și preferințe într-o epocă a Renașterii. Albrecht Altdorfer a fost pictor, arhitect, desenat și gravor, lucrând la Regensburg și având o apreciere tandră față de natură, ceea ce se simte în lucrările sale. Hans Baldung, zis și Grien, a fost un colorist desăvârșit, iar operele sale s-au bucurat de o tematică diversă de la portrete, piese de altar, desene, tapiserii la subiecte alegorice și mitologice.
Veit Stoss a fost unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XVI, făcând trecerea în domeniul său de la gotic la Renaștere. A trăit o lungă perioadă la Nürnberg, adevărat centru cultural și focar artistic. A lucrat în mai multe orașe europene executând piese de altar. Stoss tratează lemnul cu măiestrie, îi conferă narațiune și gesticulație teatrală, incluzând în operele sale elemente de expresivitate pentru sugerarea fizionomiilor. S-a creat confuzia de a fi lucrat prin Ardeal căci doi dintre fii săi au trăit în aceste părți.
1 din 6
Născut în sud-vestul Germaniei, Veit Stoss se mută la Nürnberg, se căsătorește și după douăzeci de ani se mută la Cracovia. Aici va executa cele mai renumite altare pentru biserica Fecioarei din oraș. Alte lucrări importante au fost monumentele funerare ale regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei și politicianului Zbigniew Oleśnicki. Se întoarce la Nürnberg împreună cu soția și cei opt copii, realizează un altar pentru biserica Schwaz din Tirol, fiind în scurt timp acuzat de falsificare de semnătură și sigiliu. Timp de trei ani i s-a interzis părăsirea Nürnbergului fără permisiunea consiliului local.
2 din 6
Veit Stoss a realizat o sculptură în lemn de tei reprezentându-i pe Arhanghelul Rafael și tânărul Tobias. Scena sculpturală se bazează pe descrierea din Vechiul Testament: Tobias a fost trimis de tatăl său nevăzător să îi strângă datoriile, iar pe drum se întâlnește cu arhanghelul care îi va călăuzi pașii pentru a prinde un pește al cărui ficat va reda vederea tatălui său. Sculptura îi prezintă pe cei doi după prinderea peștelui, însă azi lipsește din mâna arhanghelului cutia cu ficatul, iar din mâna lui Tobias undița. Figurile răsucite au fost îmbrăcate în veșminte cu falduri bogate, personajul dominant fiind Rafael.
3 din 6
Deși a fost supus unui control al aparatului local, Stoss a călătorit la Münnerstadt pentru a picta o piesă de altar, execută altul pentru catedrala din Bamberg și realizează proiectul mormântului Împăratului Maximilian. Artistul are încercări de a lucra cu alama, însă dă greș în acest sens. Urmează un nou arest, Stoss va fi privit nefavorabil de către consiliul local și primește finanțări mai puține la număr și ca valoare. Este contactat de un florentin bogat căruie îi realizează o sculptură cu Sfântul Rocco. Activitatea artistică a lui Stoss va fi continuată de fiul său, Stanisław.
4 din 6
Pentru biserica Sf. Lorenzo din Nürnberg, Veit Stoss a realizat ansamblul sculptural prezentând Buna vestire. Lucrarea constă în figurile Fecioarei și Arhanghelului Gabriel înconjurați de îngeri mici ce serbează cu bucurie vestea primită de la arhanghel. Cele două personaje sunt înconjurate de o coroană aurită de trandafiri, iar între flori au fost isnerate șapte medalioane ilustrând scene din viața Fecioarei și a lui Hristos. Piesa a fost comandată de trezorierul Anton Tucher și a devenit obiectul central devoțional.
5 din 6
Altarul din Biserica Mariei din Cracoviei prezintă Înălțarea la cer a Fecioarei, are 13 m înălțime, figurile sculptate au circa 2,7 m înălțime, tripticul fiind realizat din trunchi de tei pucios, stejar și zadă. Partea centrală înfățișează la bază moartea Mariei între Apostoli urmată de Adormirea Maicii Domnului, iar în afara compoziției Încoronarea Fecioarei între sfinții Stanislau și Adalbert din Praga. Părțile laterale ale tripticului prezintă scene din viața lui Hristos și a Maicii. Opera prezintă scene pitorești cu numeroase personaje înveșmântate în haine bogate și creează o atmosferă plină de mister și dramatism.
6 din 6
Pentru basilica Santissima Annunziata din Florența, Veit Stoss a realizat o statuie a Sfântului Rocco, la solicitarea unui comerciant bogat florentin. Statuia îl reprezintă pe sfânt într-o manieră tradițională, îmbrăcat cu o mantie de pelerinaj, respectiv ridicând tunica pentru a arăta coapsa inflamată din cauza ciumei. Chiar și cu degetul său indică locul Dürerii. Această piesă de lemn a fost apreciată și de biograful Giorgio Vasari și demonstrează că sculptorul a realizat lucrări rafinate și ridicate ca nivel artistic doar acelor persoane care au plătit suma cuvenită.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Renașterea matură în Italia
Perioada matură a renașterii pune în valoare ideea că arta nu reprezintă doar frumosul, ci și utilul. În acest sens, elementele arhitecturale și sculpturale nu urmăresc doar rolul de decor, ci și funcționalitatea lor.
Sculptori ai stilului Baroc
Sculptura barocă a avut ca scop redarea evenimentelor cotidiene de esență politică și militară, dar mai ales a întâmplărilor zilnice de care s-a lovit populația: război, foamete, epidemii.
Arta romanică
Arta romanică cuprinde toate tipurile de manifestări artistice- sculpură, arhitectuă, pictură- apărute în centrul și vestul Europei între secolele XI-XIV. Cele mai reprezentative tipuri de manifestare artistică au fost mănăstirile. Pictura și sculptura romanică, precum și artele decorative- vase, candelabre, relicvare- au fost subordonate unei arhitecturi religioase.
Rococo
Rococo-ul a fost un stil decorativ care a apelat la efecte teatrale pentru a crea compoziții mitologice sau cotidiene și care aveau scopuri anecdotice. Inovația adusă de Rococo s-a materializat în bibelouri, tapiserii, ilustrații de carte cu teme simple.
Introducere în arta Renașterii
Renașterea în Italia s-a dezvoltat datorită curentului umanist și marchează lupta pentru recâștigarea valorile, statutului și prestigiului din Antichitate. S-a căutat o orientare ce valorifica omul antic, creațiile și cultura antică, acestea devenind modele ale renașterii umaniste.
Arhitecți ai stilului Baroc
Arhitecți ai barocului - O artă a curbelor și contracurbelor Arhitectura barocă a excelat în proiectarea clădirilor monumentale, jocul cu masele, ritmicitatea decorației și expresivitate.
Arta gotică
Arta gotică a surprins în evoluția sa transformările prin care trecea societatea feudală europeană. Într-o perioadă a invaziilor, arta gotică s-a remarcat prin construcția de lăcașuri religioase pentru refugiu, dar și prin construcții civile. Goticul a introdus pentru prima dată în arte figura umană văzută din perspectivă intelectuală.
Romantismul
Romantismul a reprezentat o reacție împotriva iluminismului și raționalismului. A pus accentul pe psihicul uman, sentimentele extreme și forța naturii.
Arta bizantină
Arta bizantină a evoluat în cadrul Imperiului Roman de Răsărit în perioada secolelor VI-XV. Aceasta s-a bazat pe combinarea elementelor grecești cu influențe africane și asiatice și s-a remarcat în iconografie, broderie, mozaic și decorația policromă. Caracterul specific artei bizantine este aspectul narativ.
Introducere în stilul Baroc
Arta barocă a reprezentat o artă renascentisă dusă la extreme în care au domnit pornirile sentimentale, tulburările spirituale și religioase.
Realismul
Realismul s-a plasat ca mișcare artistică împotriva reprezentărilor din natură sau de pe front în maniera exagerărilor. Acesta s-a concentrat pe expunerea problemelor existente în societatea secolului al XIX-lea.
Răspândirea artei Renașterii în Franța
Caracterul italian al artei renascentiste a fost abordat de artiștii francezi într-o manieră clasică. Aceștia au construit castele și palate printr-un joc al volumelor, culorilor și bogăției ornamentale.
Renașterea timpurie în Italia
Renașterea prezintă în prima fază o preocupare pentru desfășurarea clădirilor pe orizontală sub principiile ritmului, simetriei și echilibrului. În sculptură, figura umană devine expresia propriilor valori, iar în pictură se afirmă tablourile religioase, portretele și peisajul.
Clasicism și Neoclasicism
Clasicismul și neoclasicismul au avut la bază readucerea în atenția societății a spiritului civilizațiilor antice greco-romane. Acestea au reprezentat o reacție împotriva exuberanței și ușurității stilurilor anterioare.
Pictori ai stilului baroc
Pictura barocă a fost o reprezentare a realității cu personaje și grupuri de personaje puse în lumina realităților.
Renașterea târzie sau Manierismul
În perioada târzie a artei renascentiste, artiștii nu s-au concentrat doar pe redarea omului într-un cadru oarecare. S-a pus accentul mai ales pe redarea elementelor înconjurătoare, a stofei, a gesturilor, a luminii și umbrelor.
Răspândirea artei Renașterii în Țările de Jos
Renașterea din Țările de Jos s-a manifestat printr-o combinație de elemente gotice cu cele renascentiste provenite din zona Italiei, transpuse în configurația locală.
- Adriana Botez Craini, Istoria artelor plastice, vol. 2, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997
- Constantin Suter, Istoria artelor plsatice, vol.1, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963
- Galeria Națională de Pictură - Berlin, ed. William Dello Russo, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- Galeria Uffizi - Florența, ed. Elena Ginanneschi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- George Oprescu, Manual de istoria artei - Renașterea, vol. II, Ed. Meridiane, București, 1985
- Muzeul de Istorie a Artei - Viena, ed. Silvia Borghesi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- Muzeul Metropolitan de Artă - New York, ed. Lucia Impelluso, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- Muzeul Prado - Madrid, ed. Daniel Tarabra, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- Muzeul Pușkin - Moscova, ed. Simonetta Pelusi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- National Gallery - Londra, ed. Daniel Tarabra, Ed. Adevărul Holding, București, 2010
- National Gallery of Art - Washington, ed. Rosa Giorgi, Ed. Adevărul Holding, București, 2010