Învață ușor istoria!

1. Introducere
2. Decizia de a crea ONU
3. Conferința de la Dumberton Oaks
4. Conferința de la San Francisco
5. Carta ONU

Fondarea ONU

Introducere

Organizația Națiunilor Unite este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în 1945, după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de state membre.

Text

1 din 4

Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației Națiunilor Unite în 1945 în cadrul conferinţei de la San Francisco.

Imagine

Text

2 din 4

Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional. Sediul central al organizației este la New York.

Imagine

Text

3 din 4

Respectarea drepturile omului a fost motivul principal pentru crearea ONU. Atrocitățile celui de-Al Doilea Război Mondial și genocidurile au determinat că noua organizație să prevină tragedii similare în viitor. Un prim obiectiv a fost acela de a crea un cadru legal pentru a lua în considerare și a lua hotărâri asupra violărilor drepturilor omului.

Imagine

Text

4 din 4

Istoria ONU a fost una agitată, în conformitate cu contextul politic în care a acţionat. Republica Federală Germană și Republica Democrată Germană s-au integrat în ONU în aceeași zi, la 18 septembrie 1973. Reunificarea Germaniei a provocat dispariția RDG și RFG fară a afecta statutul de membru a Germaniei. Republica China a fost membru fondator al ONU în 1945.

Imagine

Decizia de a crea ONU

În timpul celui de-al doilea război mondial, statele din coaliţia antifascistă au considerat necesară înlocuirea Societăţii Naţiunilor cu o nouă organizaţie, deoarece ea s-a dovedit incapabilă să împiedice izbucnirea acestui război şi a altor conflicte anterioare lui. În cadrul conferinţelor internaţionale ale principalelor state din coaliţia antifascistă a fost dezbătută şi chestiunea înfiinţării unei noi organizaţii internaţionale pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Text

1 din 6

În cadrul Conferinţei la nivel înalt de la Teheran, la care au participat liderii S.U.A., Angliei şi fostei U.R.S.S. s-a adoptat hotărârea ca miniştrii de externe ai celor trei state să pregătească proiectul statutului noii organizaţii internaţionale.

Imagine

Text

2 din 6

Reuniunea miniştrilor de externe ai celor trei state a avut loc la Dumbarton Oaks, lângă Washington, în anul 1944. La a doua rundă a acestei reuniuni a participat şi China. Miniştrii de externe au pregătit proiectul de statut al noii organizaţii internaţionale, denumit propuneri pentru înfiinţarea unei organizaţii internaţionale universale".

Imagine

Text

3 din 6

Chestiunile asupra cărora nu s-a ajuns la un acord, funcţionarea noii organizaţii, calitatea de membru al ei, mecanismul de vot în cadrul organelor ei, au fost discutate la Conferinţa la nivel înalt de la Yalta, din februarie 1945.

Imagine

Text

4 din 6

Conferinţa de la Yalta a adoptat regulă unanimităţii voturilor celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al viitoarei organizaţii şi a admis printre membrii ei fondatori doua republici unionale din cadrul U.R.S.S. de atunci - Ucraina şi Belarus.

Imagine

Text

5 din 6

La Yalta se convenise să fie invitate la conferinţa pentru constituirea noii organizaţii internaţionale toate statele care vor fi declarat război Puterilor Axei până la data de 1 martie 1945. România nu a fost însă invitată să participe la San-Francisco, deşi trecuse de partea coaliţiei antifasciste cu şase luni în urmă, la 23 August 1944.

Imagine

Text

6 din 6

În ciuda contribuţiei sale la înfrângerea Germaniei hitleriste, datorită opoziţiei fostei U.R.S.S., România nu a putut dobândi, la sfârşitul războiului, statutul de ţară aliata, nici măcar pe acela de cobeligeranta, cum a fost cazul Italiei, ea fiind declarată tara învinsă. Aşa se face ca România a fost primită în O.N.U. abia în decembrie 1955.

Imagine