Mihai I al României
Regele fără țară
Viitorul rege al României, Mihai, s-a născut și a crescut într-un mediu caracterizat de certuri și neînțelgeri. Tatăl a fost absent în perioada copilăriei, iar mama încerca să compenseze prin multă iubire și înțelegere. Prin deciziile tatălui său, minorul a fost numit rege al României și reprezentat de o Regență. Această perioadă a rămas parțial necunoscută pentru că regele nu are multe amintiri, iar istoriografia nu descrie în detaliu anii tulburi ai Regenței.
1 din 7
Regele Mihai I s-a născut în urma legăturii și scurtei căsnicii dintre regele Carol al II-lea al României și Prințesa Elena a Greciei. Mihai s-a născut într-o Românie diferită față de cum era în perioada antebelică. În urma Marelui Război, România și-a mărit suprafața și populația prin anexarea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei. Pe scena politică se aflau la putere liberalii, aceștia se retrăgeau de la conducere când apăreau probleme grave și reveneau ca salvatori.
2 din 7
În vârstă de câteva luni, Prințesa Elena l-a dus pe Mihai în Grecia pentru ca familia ei să îl cunoască. Acolo și-a petrecut ultimele luni de zile cu tatăl ei, regele Constantin. În primii ani de viață ai lui Mihai, părinții lui nu s-au înțeles deloc bine. Prințesa era înconjurată de zvonurile ce susțineau că soțul ei se vede cu o soție de ofițer pe nume Elena Lupescu. Carol era distant și enervat de faptul că soția sa era mereu înconjurată de membrii familiei din Grecia. Pentru a se distanța de bârfe, Prințesa Elena și-a propus să se ocupe doar de creșterea și educarea lui Mihai.
3 din 7
Prințesa Elena a dorit să îl țină pe Mihai în afara scandalului cu Prințul Carol și amanta sa. Regina Maria a fost deacord cu această decizie, dar ținea ca Mihai să cunoască cine era tatăl lui. Când Regele Ferdinand a acceptat decizia lui Carol de a renunța la drepturile sale ca prinț moștenitor, acestea reveneau lui Mihai. Din exil, Carol ținea legătura cu fiul lui, îi trimitea cadouri și mesaje, dar însumate toate la un loc nu l-au putut înlocui. Mihai obișnuia să îl pomenească în rugăciunile sale și să o întrebe pe mama lui când sosește tata acasă.
4 din 7
La câteva luni de la sosirea lui Carol în țară, a venit și doamna Lupescu, amanta lui. Întreg personalul de la castel a fost înlocuit și Elena ținută sub observație. Programul lui Mihai s-a schimbat total, i-a fost menținută doar ora de limba română, în rest nu i se mai preda engleză sau franceză, a fost învățat să înjure și să nu salute sau să mulțumească. Anturajul lui a fost înlocuit cu fete în locul unor băieți de vârsta lui.
5 din 7
La momentul restaurației, Carol a avut pretenția ca Mihai să locuiască cu el. Elena era îngrijorată că a sosit momentul terifiant în care îl va pierde pe Mihai. Copilul pe atunci de opt ani își va aminti toată viața momentul revederii. Tatăl arăta diferit față de omul pe care îl vedea în poze, avea o voce schimbată și ar fi preferat să îl nu vadă deloc. Mama sa plângea lângă fereastră, tatăl se uita adânc în ochii lui. În scurt timp l-a convins să iasă la plimbare împreună. La momentul respectiv, Regina-Mamă a criticat teatralitatea lui Carol.
6 din 7
Mihai mărturisea că prima amintire despre mama lui era cum plângea în fața unei icoane dintr-o capelă pe care o vizita des. El cunoștea într-o anumită măsură situația tensionată din familie și adesea va intra în camera mamei sale pentru a vedea dacă plânge sau e bine dispusă. Mihai devenea în timp foarte inteligent, vorbea fluent română și engleză, a învățat să călărească, era foarte atașat de câinele pe care l-a poreclit Mumbo. De la șase ani știa să conducă mașina și era pasionat de mecanică.
7 din 7
După proclamarea lui Mihai rege al României, el și cu mama sa s-au instalat în Castelul Peleș. Prințesa Elena a redecorat camera reginei Elisabeta, iar pentru Mihai a păstrat camerele de la etaj. Noul statut al lui Mihai au adus și îndatoriri. Participa la numeroase ceremonii în compania mamei sale, se uita cu interes la parada militară, saluta militarii și ascundea foarte bine starea sa de oboseală. Stătea liniștit lângă mama sa, uneori o întreba dacă putea să plece la joacă, iar în caz de refuz se comporta foarte bine și rămânea nemișcat la ceremonie.
Tânărul Mihai a fost toată viața un autodidact. A învățat de mic să măsoare și să judece lucrurile, să ia deciziile corecte și să nu se hazardeze. Acestea au constituit și calitățile care l-au diferențiat de tatăl său. A frecventat Școala Palatină și deși nu a urmat o facultate de mecanică, a devenit un cunoscător al ingineriei mecanice. Situația sa a fost monitorizată permanent de oamenii regelui Carol și rar era scăpat din vedere. Obsesia regelui Carol de a instaura absolutismul a dus la căderea sa și în cele din urmă Mihai a devenit din nou rege.
1 din 7
Situația lui Mihai, după revenirea lui Carol în țară, a fost reglementată prin avocați, însă cu multe dificultăți. Mamei sale i se permiteau șase săptămâni pe an pentru a le petrece cu Mihai, toate sosirile și plecările ei din România trebuiau anunțate și aprobate de regele Carol. Aceste reguli au fost constant încălcate de Carol care îi impunea o serie de reguli lui Mihai, îi scurta perioadele de vacanță în străinătate, iar pe fosta lui soție a expulzat-o din țară. Anturajul tânărului Mihai s-a schimbat radical prin absența mamei și corupția celor din jurul tatălui.
2 din 7
Gândul de a sta departe de mama sa îl supăra pe Mihai. Lui nu îi plăceau ieșirile cu tatăl său și amanta lui. Elena Lupescu crea situații neplăcute pentru adolescent, iar acestuia îi provoca neliniște și nu se simțea confortabil în jurul ei. Regele Carol oricât a încercat să împace cele două persoane, mai mult rău a creat. A încercat să îl determine pe Mihai să o vadă pe Lupeasca ca pe o mamă, iar de atunci relația dintre fiu și tată a devenit și mai rea.
3 din 7
Cea mai interesantă parte a Școlii Palatine erau excursiile de studii. Acestea se realizau în toată țara, chiar și în zone greu accesibile. Alături de buna înțelegere dintre profesori și elevi, respectiv colegialitatea dintre tineri, existau și părți mai puțin bune. Din ordinele regelui Carol, Mihai a fost tratat incorect de către profesori, primind note mici chiar dacă lucrările sale erau foarte bune.
4 din 7
Cu o țară fragmentată și haos în viața politică internă și externă, regele Carol a acceptat renunțarea la poziția sa și s-a pregătit să părăsească țara. Mihai a văzut chipul împietrit al tatălui său pentru ultima dată în gară. Din acel moment a început greul pentru Mihai. Adevărata luptă s-a dat între tânărul lipsit de experiență și filogermanul trecut de maturitate. După părăsirea țării, Carol afirma că el de fapt nu a abdicat, ci a trecut sarcinile regale pe umerii fiului.
5 din 7
Un aspect pozitiv al perioadei adolescenței a fost frecventarea unei școli înființate la palatul regal unde Mihai participa la cursuri alături de alți 11 copii aduși din diverse regiuni ale țării. Programul școlar semăna mult cu cel al instituțiilor de stat, dar se punea accent pe studiile românești. Ca limbă străină învățau franceză, la muzică și arte aveau profesori cu experiență în domeniu. La orele de sport, copiii jucau baschet, iar Mihai era foarte priceput datorită înălțimii sale. El era singurul care beneficia de ore de inginerie mecanică, lucrând sub supravegherea mecanicilor firmei Ford.
6 din 7
Țara a trecut prin situații delicate de când Carol s-a întors și a devenit rege. În afara acțiunilor caritabile și a preocupării față de îmbunătățirea generală a nivelului de trai și de cultură, unele decizii luate de persoana regelui au afectat însăși funcția acestuia în stat. Când a interzis toate partidele politice și a introdus o serie de reguli restrictive, regele Carol a obținut ce și-a propus de la început: impunerea unui sistem absolutist în care regele avea putere de decizie și controla majoritatea instituțiilor statului.
7 din 7
Cedarea teritoriilor românești către puterile europene tot mai amenințătoare s-a făcut fără vreun cuvânt de revoltă din partea regelui, doar populația și armata a ripostat. Inamicii s-au infiltrat în țară și au vândut o parte din ea fără să se afle în stare de război sau de asediu. Regele era mai îngrijorat de Garda de Fier care comitea asasinate în țară și ucidea miniștri. Circulau zvonuri pe străzile Bucureștiului care îl discreditau pe Carol. Acesta era neliniștit și în cele din urmă a acceptat transferarea tuturor prerogativelor regale către Ion Antonescu.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Înlăturarea lui Cuza și ideea unui prinț străin
Alexandru Ioan Cuza are marele merit de a fi realizat Mica Unire prin sprijinul primit din partea populației moldovene și muntene. După ce a îndeplinit obiectivul românilor din cele două Principate, puterile politice au considerat că rolul său a luat sfârșit. Astfel, l-au detronat pentru a deschide un nou capitol în istoria României.
Carol I
Carol I și-a început domnia în România sub titlul de Alteță Regală. Abia după cucerirea independenței a fost încoronat sub numele de Regele Carol I al României, iar țara a devenit un regat. În modernizarea țării, regele s-a implicat intens, fiind cel mai perseverent în acest sens. Ceea ce a construit în cei 48 de ani de domnie părea să se destrame prin izbucnirea Primului Război Mondial.
Regina Elisabeta a României
Prin căsătoria cu Regele Carol I, Elisabeta de Neuwied a devenit regină a României. Aceasta s-a implicat mai puțin în viața politică, dar a câștigat pe terenul instituțiilor caritabile și în valorificarea unor elemente specifice românilor. A impulsionat dezvoltarea culturii, a înființat spitale și a stimulat producția meșteșugărească.
Regele Ferdinand
Pe parcursul întregii sale domnii, Regele Ferdinand I a demonstrat că pentru țară se sacrifică în modul cel mai democratic. La alegerea poporului a declarat război țării sale de origine, iar rezultatele s-au materializat prin unirea tuturor românilor într-un singur stat. Pe lângă acest aspect, meritele sale sunt și de ordin diplomatic, politic și cultural.
Regina Maria
O fire englezească și libertină, Maria s-a căsătorit la o vârstă fragedă cu principele moștenitor al României. Adusă într-o țară complet necunoscută și pusă în fruntea unui popor străin, regina a devenit una dintre figurile cele mai importante, hotărâte și inteligente care a coordonat românii în război și în drumul spre unire.
Regența
Regența reprezintă o guvernare provizorie asumată de una sau mai multe persoane. În România, Regența a funcționat între anii 1927-1930, de la moartea regelui Ferdinand I și până la revenirea lui Carol în țară. Au fost desemnați trei regenți, dar care și-au exercitat funcțiile aleatoriu, fără prea multă implicare, motiv pentru care instituția nu a avut o reputație strălucită.
Carol al II-lea al României
Regele Carol al II-lea a ocupat tronul României după mai multe tentative de a renunța la acesta. Toate acțiunile sale ca principe moștenitor, soldat, soț și amant au fost calculate astfel încât să tragă foloasele de pe urma tuturor. A trecut peste sentimentele celor apropiați și celor mai puțin importanți pentru a obține ce și-a propus. Alături de punctele sale forte și binele adus țării, nu trebuie uitate defectele regelui care înainte...
Regina mamă Elena
Meritele Reginei Elena a României sunt numeroase, aceasta fiind caracterizată mai ales de dăruire și respect față de oamenii din jurul ei. Având un singur copil, viitorul Rege Mihai I, Regina-Mamă a investit toate resursele și toată iubirea în sensul formării și educării lui. Deși a fost prezentă mai puțin pe scena politică, acest lucru nu i-a anulat calitățile și actele de binefacere.
Regina Ana
- Doina Uricariu, Scara leilor, vol. I, Ed. Polirom, București, 2011
- Gheorghe Buzatu, România și Marile Puteri(1939-1947), Ed. Enciclopedică, București, 2003
- Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi,vol. IV- Mihai I, Ed. Enciclopedică, București, 2001
- Ivor Porter, Michael of Romania: The King and the Country, Ed. Sutton, 2005
- Principele Radu al României, Regalitatea, astăzi, Ed. Curtea veche, București, 2015