Context geopolitic

Una dintre principalele caracteristici ale istoriei politice a românilor se leagă de aşezarea geografică a teritoriilor locuite de aceştia. Încă de la întemeierea statelor medievale a existat o dificultate în a alege ralierea la un centru de putere sau altul, pe scurt, între est şi vest.

Text

1 din 4

Teritoriile locuite de români au reprezentat un punct de ciocnire între Orient şi Occident. Pe de o parte, domnii români erau nevoiţi să încheie tratate de alianţă cu puterile creştine pentru a se apăra în faţa pericolului otoman, pe de alta trebuiau să-şi apere teritoriile şi de tendinţele expansioniste ale unor state catolice precum cel ungar şi cel polon.

Imagine

Text

2 din 4

Unul dintre factorii care au pus şi pun probleme cu privire la apartenenţa geografică şi culturală a spaţiului românesc este vecinătatea sa cu zona balcanică. Deşi aceasta are ca limită de nord fluviul Dunărea, anumite voci găsesc similitudini cu popoarele balcanice în ceea ce priveşte spiritualitatea şi temperamentul locuitorilor. Elementele de civilizaţie din această parte a continentului au ajuns la noi prin intermediul Imperiului Bizantin şi al celui Otoman – acestea găsindu-şi drum spre spaţiul românesc tocmai prin sudul Dunării.

Imagine

Text

3 din 4

Deşi aflate timp de câteva secole sub stăpânire otomană, ţările române au profitat de statutul lor aparte în cadrul imperiului, continuându-şi relaţiile cu vestul. Moldova şi Ţara Românească au păstrat contacte diplomatice şi relaţii comerciale cu ţările occidentale, fiind receptive şi la influenţele culturale – chiar dacă într-o măsură limitată.

Imagine

Text

4 din 4

Având în vedere contextul politic, economic şi cultural în care au apărut şi s-au format ca stat ţările române, s-a spus despre ele că reprezintă o sinteză între est şi vest. Afirmaţia pare întemeiată dacă acceptăm că poporul român nu a fost niciodată integrat în totalitate nici lumii orientale, dar nici Europei occidentale.

Imagine

Relaţiile cu vecinii

Relaţiile românilor cu vecinii au fost influenţate de factori obişnuiţi pentru vremea respectivă: interese comerciale, politice sau teritoriale. Ceea ce a dat o notă de specificitate acestor relaţii a fost dimensiunea redusă a statelor româneşti în raport cu cele învecinate. Urmarea a fost reprezentată de numeroasele concesii făcute de români pentru păstrarea echilibrului de forţe dar şi crearea unui sistem de alianţe potrivit.

Text

1 din 2

Încă de la apariţia celor trei state locuite de români tipul relaţiilor păstrate cu vecinii a fost crucial pentru existenţa lor. Mereu a planat asupra lor pericolul de a fi absorbite – mai întâi de Regatul Ungar şi apoi de Imperiul Otoman, însă nici alte puteri ale vremii n-au stat departe de asemenea tentative.

Imagine

Text

2 din 2

Raporturile cu statele din jur au fost reglate cu ajutorul tratatelor de alianţă, a relaţiilor de vasalitate sau a intervenţiilor armate, în funcţie de cum o cerea situaţia de moment. Opţiunea pentru Biserica de la Constantinopol făcută de Moldova şi de Ţara Românească la începutul existenţei lor statale nu a fost nici ea întâmplătoare. Acest act se înscria politicii lor de autonomizare în raport cu puterea catolică vecină – Regatul Maghiar.

Imagine