Guvernul revoluţionar şi Teroarea
autor Stoica Gilda, 2016
Ghilotina a rămas simbolul Terorii. Lupta pentru putere dintre girondini şi iacobini, masacrele din septembrie, procesul lui Ludovic al XVI-lea.
Ghilotina a rămas simbolul Terorii, fiind asociată, cel mai adesea, cu Revoluţia Franceză. Epurări sângeroase, cetăţeni înspăimântaţi, dictatură şi suprimarea libertăţilor, anunţate prin Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789, toate au fost asociate Terorii.
Text
1 din 3
Perioada Terorii a fost considerată de către unii istorici drept un derapaj al revoluţiei, provocat de militanţii sanculoţi. Acești militanți au silit conducerea țării să adopte politici contrare reformelor liberale adoptate de Adunarea Constituantă. Deşi sprijinul lor a fost necesar pentru salvarea revoluţiei, sanculoții nu au obținut beneficii permanente sau schimbări de durată în favoarea lor.
Imagine
Text
2 din 3
Au existat două perioade de Teroare, ambele legate de războiul de dincolo de graniţe. Prima perioadă a început în urma atacului de la Tuileries și s-a încheiat cu bătălia de la Valmy. În urma acestei bătălii invazia aliaţilor a fost respinsă.
Imagine
Text
3 din 3
A doua perioadă de Teroare a început prin arestarea unei serii de deputaţi girondini și s-a încheiat cu execuţia lui Robespierre şi a susţinătorilor săi.
Imagine
Pe baza legiferării votului universal, toţi bărbaţii cu vârsta de peste 21 de ani au putut participa la alegerile pentru Convenţie. Rezultatul a fost, însă, denaturat din cauza presiunii create, care a dus la teamă și intimidare.
Text
1 din 3
La Paris, simpatizanții monarhiști și-au pierdut dreptul de vot. Prin urmare, toți cei 24 de membri care reprezentau Parisul erau iacobini, republicani și susținători ai Comunei. Astfel, Robespierre a obţinut cel mai mare număr de voturi în capitală.
Imagine
Text
2 din 3
Inițial, în Convenție au intrat aproximativ 200 de girondini și 100 de iacobini, ceea ce a făcut ca majoritatea să nu aparțină niciunei tabere. Cei care nu aparțineau niciuneia dintre tabere ocupau parterul din mijlocul sălii în care lucra Adunarea. Din acest motiv, ei au primit denumirea de mlaștina sau câmpia.
Imagine
Text
3 din 3
Aproximativ o treime din deputaţi erau jurişti. Procentul reprezentanţilor oamenilor de afaceri şi comercianţilor a scăzut la nouă, faţă de treisprezece, cât a reprezentat în Adunarea Constituantă.
Imagine
Directoratul

Directoratul

Executivul urma să aparțină unui Directorat format din cinci persoane. Ele erau alese de Consiliul Bătrânilor dintr-o listă întocmită de Cei Cinci Sute. Directoratul a rămas în funcție cinci ani.
Vechiul Regim Monarhic

Vechiul Regim Monarhic

Monarhia și Revoluția Franceză. Ludovic al XVI-lea de Bourbon și Maria Antoaneta. Haosul administrativ și regimul fiscal din Franța
Influența Iluminismului asupra Revoluției

Influența Iluminismului asupra Revoluției

Iluminismul şi epoca sa, transformarea monarhiei, apariția Deismului, noile valori politice si economice în societate, personalități iluministe, opinia publică.
Societatea franceză

Societatea franceză

Societatea franceză a secolului al XVIII-lea era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani și muncitori urbani. Titlul nobiliar.
Cauzele Revoluției

Cauzele Revoluției

Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.
Desfăşurarea revoluţiei

Desfăşurarea revoluţiei

Reformele Adunării Constituante, Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, conflictul dintre rege şi Adunarea Naţională, secularizarea averilor bisericeşti, Clubul Iacobinilor şi Cordelierilor, Constituţia din 1791, Câmpul lui Marte.
Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Fragilitatea din timpul războiului, Revolta lui La Fayette, Patria în primejdie, istaurarea Comunei Revoluţionare, căderea monarhiei.
Consulatul

Consulatul

S-a constituit pe ruinele Directoratului un nou regim, Consulatul. A fost condus de trei consuli. Napoleon a fost prim-consul. El a beneficiat în această calitate de puteri sporite.
  • Duncan Townson, Franţa în revoluţie, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 2000
  • coord. Cornelia Marinescu, Ilieş Câmpeanu, Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, Bucureşti, 2010, vol. 3, 10, 13
  • Gabriela Pantiș