Desfăşurarea revoluţiei
autor Stoica Gilda, 2016
Reformele Adunării Constituante, Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, conflictul dintre rege şi Adunarea Naţională, secularizarea averilor bisericeşti, Clubul Iacobinilor şi Cordelierilor, Constituţia din 1791, Câmpul lui Marte.
Prin decretele din august, sistemul feudal francez a dispărut. S-a instaurat o nouă societate bazată pe egalitate. Aceste schimbări vor deschide drumul adoptării mult doritei Constituţii.
Text
1 din 4
Până la adoptarea Constituţiei, deputaţii au adoptat Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Documentul prevederea drepturi şi libertăţi pentru toţi cetăţenii Franţei, fără deosebire. Aceste principii vor sta la baza noii legi fundamentale.
Imagine
Text
2 din 4
Regele nu împărtășea entuziasmul general pentru schimbările care se desfășurau. I-a scris arhiepiscopului din Arles că nu va consimți niciodată la spolierea clerului și nobilimii și că nu va ratifica decretele prin care sunt jefuite. Nu putea utiliza forța împotriva Adunării, pentru că nu mai putea conta pe armată. A adoptat astfel o politică necooperantă, refuzând să promulge decretele din august şi Declarația drepturilor omului.
Imagine
Text
3 din 4
Deputaţii au decis următoarele: puterea legislativă va aparţine Adunării Naționale; nici un impozit sau împrumut nu poate fi ridicat fără aprobarea Adunării Naționale; puterea executivă supremă se află exclusiv în mâinile regelui, acest drept fiind declarat inviolabil şi sacru.
Imagine
Text
4 din 4
Noua atitudine de opoziție a regelui faţă de deciziile Adunării Naţionale va duce la necesitatea abordării problemei drepturilor regelui. Deputații au decis că regele putea să aibă drept de vot suspensiv și că va putea întârzia cu până la patru ani legile votate de Adunare.
Imagine
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului a condamnat practicile Vechiului Regim. Totodată a fost exprimat acordul cu privire la solicitările tuturor categoriilor sociale cuprinse în caietele de doleanţe.
Text
1 din 4
Declarația cuprindea un preambul și 17 articole, care combină dispozițiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor”, francezi, străini sau inamici - articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 și 10; „drepturi ale cetățenilor”, cetățeni francezi- articolele 6 și 14, care reamintesc și întăresc libertățile civile; „drepturi ale societății”, ale națiunii franceze - articolele 13, 15 și 16, care sunt componente constituționale.
Imagine
Text
2 din 4
Declaraţia mai stipula: art. 10 - nimeni nu trebuie sancționat pentru opiniile sale, convingerile sale religioase, dacă exprimarea lor nu tulbură ordinea publică și sunt în conformitate cu legea; art. 11 - libera exprimare a ideilor și opiniilor; art. 13 - impozitarea generală indispensabilă pentru întreținerea armatei și a cheltuielilor administrative trebuie suportată în mod egal de toți cetățenii, proporțional cu veniturile lor; art. 14 - cetățenii au dreptul ca, personal sau printr-un reprezentant, să stabilească necesitatea unui impozit și să consimtă liber la aceasta; art. 17 - dreptul l
Imagine
Text
3 din 4
Declaraţia avea să dureze mai mult decât Constituţia căreia îi va fi ataşată. Această Declarație va deveni totodată sursa de inspirație pentru liberalii din întreaga Europă.
Imagine
Text
4 din 4
Declarația stabilea drepturile naturale, inalienabile și sacre ale omului. Art. 1 prevedea: oamenii se nasc liberi și egali în drepturi. Art. 2 stipula apărarea drepturilor fireşti şi inalienabile ale omului: dreptul la libertate, la proprietate, siguranță și rezistență la opresiune. Art.3 conținea principiul suveranității. Art. 4 consemna că libertatea constă în a putea face tot ceea ce nu dăunează altuia. Art. 7 stipula că nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau reținut decât în cazuri prevăzute de lege.
Imagine
Directoratul

Directoratul

Executivul urma să aparțină unui Directorat format din cinci persoane. Ele erau alese de Consiliul Bătrânilor dintr-o listă întocmită de Cei Cinci Sute. Directoratul a rămas în funcție cinci ani.
Vechiul Regim Monarhic

Vechiul Regim Monarhic

Monarhia și Revoluția Franceză. Ludovic al XVI-lea de Bourbon și Maria Antoaneta. Haosul administrativ și regimul fiscal din Franța
Influența Iluminismului asupra Revoluției

Influența Iluminismului asupra Revoluției

Iluminismul şi epoca sa, transformarea monarhiei, apariția Deismului, noile valori politice si economice în societate, personalități iluministe, opinia publică.
Societatea franceză

Societatea franceză

Societatea franceză a secolului al XVIII-lea era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani și muncitori urbani. Titlul nobiliar.
Cauzele Revoluției

Cauzele Revoluției

Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.
Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Fragilitatea din timpul războiului, Revolta lui La Fayette, Patria în primejdie, istaurarea Comunei Revoluţionare, căderea monarhiei.
Guvernul revoluţionar şi Teroarea

Guvernul revoluţionar şi Teroarea

Ghilotina a rămas simbolul Terorii. Lupta pentru putere dintre girondini şi iacobini, masacrele din septembrie, procesul lui Ludovic al XVI-lea.
Consulatul

Consulatul

S-a constituit pe ruinele Directoratului un nou regim, Consulatul. A fost condus de trei consuli. Napoleon a fost prim-consul. El a beneficiat în această calitate de puteri sporite.
  • Duncan Townson, Franţa în revoluţie, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 2000
  • coord. Cornelia Marinescu, Ilieş Câmpeanu, Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, Bucureşti, 2010, vol. 3, 10, 13
  • Roberts J.M., Modern History, Ed. Duncan Baird Publishers, Londra, 2007
  • Paraschiv N, Cristea N, Sinteze pentru istorie, clasa a X-a, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 2008
  • Marinela Elena Bogdan