Cauzele Revoluției
autor Gilda Stoica, 2016
Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.
Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.
Text
1 din 6
Prima revoluţie a fost cea aristocratică. Aristocrații doreau să-și apere privilegiile și să le extindă. Aceștia s-au opus tentativelor Coroanei de a le retrage o parte din privilegiile fiscale, fiind sprijiniți de parlamente și Adunarea Notabililor. Aristocrații au cerut convocarea forului reprezentativ al Stărilor Generale. Aceasta a dus la izbucnirea revoluției burgheze.
Imagine
Text
2 din 6
Conducătorii burgheziei s-au declarat şi conducători ai Stării a Treia. Aceștia nu au acceptat ca primele două stări să aibă un număr mai mare de voturi. Au declanşat astfel lupta împotriva aristocraților. Burghezii vor milita pentru egalitate în drepturi și pentru desființarea privilegiilor nobilimii și clerului. Vor cere şi instaurarea unui sistem în care promovarea în funcțiile superioare să se facă după merit și nu după origine. Plata impozitelor să fie stabilită după aceleași norme și toți să fie egali în fața legii.
Imagine
Text
3 din 6
A patra revoluție a fost cea a țăranilor. A fost provocată de criza economică și de recoltele slabe. Aceștia militau pentru abolirea obligațiilor feudale și a corvezilor. Adunarea Națională a încercat să-i pună capăt prin decretele din august, însă fără succes.
Imagine
Text
4 din 6
Burghezia sprijinise aristocrația în rezistența împotriva despotismului ministerial. Situația a durat până când Parlamentul de la Paris a decis constituirea Stărilor Generale, adunări reprezentative ale populaţiei franceze. Astfel urma ca primele două stări privilegiate, clerul şi nobilimea, să dispună de un număr mai mare de voturi decât Starea a Treia. Aceasta era reprezentată de burghezie, tărani, muncitori care formau majoritatea populaţiei.
Imagine
Text
5 din 6
Burghezii au avut nevoie de sprijinul populației Parisului în lupta împotriva regelui și a stărilor privilegiate, care s-au aliat ca să mențină rezistența în fața atacului burghez.
Imagine
Text
6 din 6
Revoluția populară a fost cea de-a treia revoluție. A fost generată de criza econonomică și de creșterea prețului pâinii. Prin forță, regele va încerca să dizolve Adunarea Națională, noua formă a Stărilor Generale. Va fi împiedicat de insurecția populației sărace formată din meșteșugarii şi muncitorii din Paris. Insurecția va culmina cu Căderea Bastiliei, ceea ce va salva Adunarea Națională și va asigura succesul revoluției.
Imagine
Directoratul

Directoratul

Executivul urma să aparțină unui Directorat format din cinci persoane. Ele erau alese de Consiliul Bătrânilor dintr-o listă întocmită de Cei Cinci Sute. Directoratul a rămas în funcție cinci ani.
Vechiul Regim Monarhic

Vechiul Regim Monarhic

Monarhia și Revoluția Franceză. Ludovic al XVI-lea de Bourbon și Maria Antoaneta. Haosul administrativ și regimul fiscal din Franța
Influența Iluminismului asupra Revoluției

Influența Iluminismului asupra Revoluției

Iluminismul şi epoca sa, transformarea monarhiei, apariția Deismului, noile valori politice si economice în societate, personalități iluministe, opinia publică.
Societatea franceză

Societatea franceză

Societatea franceză a secolului al XVIII-lea era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, alcătuită din burghezie, țărani și muncitori urbani. Titlul nobiliar.
Desfăşurarea revoluţiei

Desfăşurarea revoluţiei

Reformele Adunării Constituante, Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, conflictul dintre rege şi Adunarea Naţională, secularizarea averilor bisericeşti, Clubul Iacobinilor şi Cordelierilor, Constituţia din 1791, Câmpul lui Marte.
Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Înlăturarea monarhiei şi Comuna din Paris

Fragilitatea din timpul războiului, Revolta lui La Fayette, Patria în primejdie, istaurarea Comunei Revoluţionare, căderea monarhiei.
Guvernul revoluţionar şi Teroarea

Guvernul revoluţionar şi Teroarea

Ghilotina a rămas simbolul Terorii. Lupta pentru putere dintre girondini şi iacobini, masacrele din septembrie, procesul lui Ludovic al XVI-lea.
Consulatul

Consulatul

S-a constituit pe ruinele Directoratului un nou regim, Consulatul. A fost condus de trei consuli. Napoleon a fost prim-consul. El a beneficiat în această calitate de puteri sporite.
  • Duncan Townson, Franţa în revoluţie, Ed. All Educaţional, Bucureşti, 2000
  • coord. Cornelia Marinescu, Ilieş Câmpeanu, Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, Bucureşti, 2010, vol. 3, 10, 13
  • Roberts J.M., Modern Historz, Ed. Duncan Baird Publishers, Londra, 2007
  • Marinela Elena Bogdan