Cauzele Revoluției
autor Gilda Stoica, mai 2016
Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.
Originile Revoluţiei Franceze încep odată cu cele patru mişcări revoluţionare din ultima parte a secolului al XVIII-lea. Aceste mişcări vor zgudui din rădăcini societatea franceză şi puterea regală.

Prima revoluţie a fost cea aristocratică. Aristocrații doreau să-și apere privilegiile și să le extindă. Aceștia s-au opus tentativelor Coroanei de a le retrage o parte din privilegiile fiscale, fiind sprijiniți de parlamente și Adunarea Notabililor. Aristocrații au cerut convocarea forului reprezentativ al Stărilor Generale. Aceasta a dus la izbucnirea revoluției burgheze.

Conducătorii burgheziei s-au declarat şi conducători ai Stării a Treia. Aceștia nu au acceptat ca primele două stări să aibă un număr mai mare de voturi. Au declanşat astfel lupta împotriva aristocraților. Burghezii vor milita pentru egalitate în drepturi și pentru desființarea privilegiilor nobilimii și clerului. Vor cere şi instaurarea unui sistem în care promovarea în funcțiile superioare să se facă după merit și nu după origine. Plata impozitelor să fie stabilită după aceleași norme și toți să fie egali în fața legii.

A patra revoluție a fost cea a țăranilor. A fost provocată de criza economică și de recoltele slabe. Aceștia militau pentru abolirea obligațiilor feudale și a corvezilor. Adunarea Națională a încercat să-i pună capăt prin decretele din august, însă fără succes.

Burghezia sprijinise aristocrația în rezistența împotriva despotismului ministerial. Situația a durat până când Parlamentul de la Paris a decis constituirea Stărilor Generale, adunări reprezentative ale populaţiei franceze. Astfel urma ca primele două stări privilegiate, clerul şi nobilimea, să dispună de un număr mai mare de voturi decât Starea a Treia. Aceasta era reprezentată de burghezie, tărani, muncitori care formau majoritatea populaţiei.

Burghezii au avut nevoie de sprijinul populației Parisului în lupta împotriva regelui și a stărilor privilegiate, care s-au aliat ca să mențină rezistența în fața atacului burghez.

Revoluția populară a fost cea de-a treia revoluție. A fost generată de criza econonomică și de creșterea prețului pâinii. Prin forță, regele va încerca să dizolve Adunarea Națională, noua formă a Stărilor Generale. Va fi împiedicat de insurecția populației sărace formată din meșteșugarii şi muncitorii din Paris. Insurecția va culmina cu Căderea Bastiliei, ceea ce va salva Adunarea Națională și va asigura succesul revoluției.

Articolul mai conține 14 secțiuni ilustrate cu 52 imagini și texte.
Abonați-vă cu doar doar 10 lei/lună pentru a avea acces nelimitat.

Vi se va crea un cont automat unde veți putea gestiona abonamentul. Dacă deja sunteți abonat vă puteți loga. Dacă reprezentați o instituție de învățământ vă rugăm să ne contactați în vederea obținerii unui discount.