Războiul peloponnesiac
Perioada de aproximativ 50 de ani, cuprinsă între sfârșitul războaielor medice și începutul războiului peloponnesiac se numește Pentekontaietia. Este o perioadă în care contradicțiile dintre cetățile grecești grupate în Liga de la Delos și Liga peloponesiacă s-au acutizat.
1 din 5
Liga de la Delos era condusă de orașul stat Atena. La Ligă au aderat orașe insulare cum ar Lesbos-ul, Rhodos-ul și orașe din Tracia, Ciclade și Propontida. Atena conducea Liga pentru că era cea mai bogată cetate și avea cea mai puternică flotă. Atena și-a creat cu ajutorul Ligii un adevărat imperiu maritim.
2 din 5
Atena și-a impus dominația asupra celorlalte orașe din Ligă. Treptat, a început să ia singură decizii, să folosească după bunul plac fondurile tezaurului comun, să înnăbușe cu brutalitate tendințele de ieșire din Ligă.
3 din 5
Liga peloponnesiacă avea în centrul ei orașul stat Sparta. Dacă Atena domina mările, Sparta și-a întărit dominația terestră. Liga cuprindea întreaga Peninsulă Peloponnes cu excepția cetății Argos.
4 din 5
În perioada Pentekontaietiei s-au accentuat și diferențele dintre cele două sisteme politice reprezentate de Atenai și Sparta. Democrația ateniană reprezenta o atracție pentru cetățenii din orașele cu regim oligarhic, specific Spartei. Conflictele dintre cetăți s-au acutizat până când singura posibilitate de rezolvare a rămas calea armelor.
5 din 5
Pentru reconstituirea acestei perioade izvoarele sunt puține, dar de calitate. Principalele lucrări sunt Războiul peloponnesiac al istoricului Tucidide și Hellenika a lui Xenofon, istoric și memorialist. La acestea se adaugă Viețile paralele ale lui Plutarh și câteva inscripții.
Războiul a fost precedat de o serie de evenimente care au determinat scăderea încrederii dintre cele două blocuri politice și militare, cunoscute sub numele de Liga de la Delos și Liga peloponnesiacă. Cele mai importante au fost: conflictul din Korkyra, astăzi Corfu, conflictul Potideei, o fostă colonie a Corintu-ului și așa numitul decret megarian.
1 din 7
Conflictul dintre Corint și fosta sa colonie Korkyra a determinat amestecul Atenei. Korkyra a cerut ajutor Atenei împotriva Corint-ului care începuse să își construiască o flotă și să amenințe independența fostei colonii. Prezența a câteva vase de război ateniene în bătălia de la Sybota dintre Corint și Korkyra nu a permis corintienilor ocuparea insulei Korkyra.
2 din 7
Atena a cerut Potideei care plătea tribut Atenei, dar era și colonie a Corint-ului, să își dărâme zidurile, să trimită ostateci la Atena și să elibereze din funcții magistrații corintieni. Corintul a hotărât să își sprijine fosta colonie și a presat Sparta să declare război Atenei.
3 din 7
Reprezentanții cetății Megara au exercitat și ei presiuni asupra spartanilor pentru a declanșa conflictul. Megara era aliată tradițională a Corintului. Acest lucru l-a determinat pe conducătorul atenian Pericle să interzică Megarei desfășurarea de activități economice pe piețele controlate de Liga ateniană.
4 din 7
La cererea Corint-ului, Sparta a convocat un congres al membrilor Ligii peloponnesiace. Atena a fost acuzată că ar fi încălcat tratatul care prevedea menținerea păcii timp de treizeci de ani. Atena era acuzată că nu ar fi respectat autonomia celorlalte cetăților grecești și s-ar fi amestecat în treburile interne ale Ligii din Peloponnes.
5 din 7
Sparta declară război Atenei. Regele spartan Archidamos s-a pronunțat împotriva grabei cu care s-a declarat războiul. El aducea ca argumente slabele resurse financiare ale Ligii și vădita ei inferioritate maritimă față de Atena.
6 din 7
La Atena, Pericle a luat imediat măsuri restrictive în cheltuielile cetății, programul de construcții și reconstrucții a monumentelor orașului a fost suspendat. Tezaurele templelor au fost grupate pe Acropole pentru a putea fi păzite în cazul unei invazii.
7 din 7
Războiul a cunoscut trei faze distincte. Prima fază este cunoscută sub numele de „războiul archidamic” după numele regelui spartan Archidamos care a condus trupele peloponnesiace. A doua fază durează de la Pacea lui Nicias până la începerea campaniei ateniene în Sicilia. Ultima perioadă este marcată de intervenția statului persan și înfrângerea repetată a Atenei.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Grecia Arhaică
Perioada arhaică a fost epoca în care au apărut și s-au consolidat elemente caracteristice pentru întreaga istorie ulterioară a lumii grecești.
Grecia preelenică
Cea mai reprezentativă civilizație preelenică a fost cea cretană. Descoperirea și punerea în lumină a acestei civilizații se datorează arheologului britanic Arthur John Evans. Acesta a făcut primele săpături la Cnossos.
Războaiele medice
Războaiele medice dintre greci și perși marchează începutul epocii clasice a civilizației antice grecești. Numele de „medice” vine de la Medoi, numele grecesc al perșilor.
Atena în epoca lui Pericle
Considerată perioada de aur a civilizației grecești, epoca clasică este ilustrată cel mai bine de orașul stat Atena, în timpul lui Pericle.
Macedonia și Alexandru Macedon
Epoca elenistică
Prin elenism se înțelege iradierea limbii grecești comune, koine, și a civilizației și culturii grecești în lumea euro-asiatică, în secolele IV-I î.Hr. Această perioadă coincide cu apariția regatelor elenistice, puteri politice superioare cetăților stat grecești. Elenismul a avut un caracter universal. Acesta a influențat și a modificat evoluția societăților antice din bazinul Mediteranei și cel pontic, podișul anatolian, Asia și Mesopotamia...
- M. Vasilescu, Istorie antică universală
- A. Piatkowski, O istorie a Greciei antice