Crearea Cominternului şi mişcarea socialistă

Cominternul a fost înfiinţat de către bolşevici din dorinţa de a declanşa focare revoluţionare în lume. Prin Manifestul de constituire al acestuia s-a precizat că este partidul mişcărilor revoluţionare ale proletariatului internaţional. Astfel, toate partidele comuniste din Europa s-au constituit şi au evoluat sub directa coordonare a Cominternului. Constituirea Cominternului a influenţat mişcarea socialistă din România.

Text

1 din 6

O parte a membrilor activi ai Partidului Social Democrat a dorit afilierea la Comitern. Ceilalți membri au dorit păstrarea liniei social-democrate. La unul dintre Congresele PSD s-a adoptat un program social-democratic. Acesta a prevăzut transferul tuturor mijloacelor de producţie din sectorul particular sub controlul statului. Au apărut disensiuni între cele două facţiuni, maximaliştii şi minimaliştii.

Imagine

Text

2 din 6

Între cele două facţiuni ce fărâmiţau PSD au apărut tot mai multe disensiuni. Maximaliştii au fost conduşi de către Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Boris Ştefanov și Alecu Constantinescu. Aceștia, prin linia pe care au promovat-o, s-au apropiat de bolşevici. Și-au dorit impunerea dictaturii proletariatului pe calea revoluţiei. Alţi membri ai acestui grup au fost Marcel şi Ana Pauker. Minimaliştii din PSD au fost adepţii promovării unei linii mai precaute. Ei au considerat că nu este nevoie de schimbări obţinute în urma unor acte de violenţă.

Imagine

Text

3 din 6

În cadrul PSD-ului a apărut o a treia facţiune, cea a centriştilor. Aceasta a sprijinit afilierea la Comintern. Condiţia a fost să nu afecteze independenţa şi integritatea României.

Imagine

Text

4 din 6

O delegaţie a PSD-ului, şase maximalişti şi minimalişti, a fost trimisă la Moscova pentru a discuta şi negocia o posibilă afiliere a partidului la Comintern. Buharin şi Zinoviev au criticat poziţia PSD-ului, a minimaliştilor care nu au susţinut adoptarea unui program revoluţionar al partidului lor. La rândul ei, această facţiune a PSD-ului s-a declarat nemulţumită de implicarea Cominternului în problemele partidului.

Imagine

Text

5 din 6

Sediul Cominternului a fost la Moscova. Influenţa sa asupra mişcării socialiste a fost în general dezastruoasă, deoarece a dus la marginalizarea partidelor la nivelul ţării. Linia promovată de URSS, mai ales cea cu privire la Basarabia, nu a fost agreată de opinia publică română.

Imagine

Text

6 din 6

Comuniştii români au fost afectaţi de politica dusă de Comintern. Acesta a trasat două idei fundamentale cu privire la România Mare: retrocedarea Basarabiei URSS-ului şi autodeterminarea minorităţilor din România.

Imagine

Constituirea Partidului Comunist Roman

Partidul Comunist din România - PCdR - a luat naştere prin ruperea din PSDR. S-a dezlipit din aripa de extremă stânga a acestui partid. A purtat mai întâi numele de Partidul Socialist-Comunist, redenumit apoi PCdR. Primul Secretar General al partidului a fost Gheorghe Cristescu, român de meserie plăpumar. Printre membrii fondatori ai PCdR-ului s-au numărat şi diverși intelectuali, precum Lucreţiu Pătrăşcanu sau istoricul Petre Constantinescu-Iaşi.

Text

1 din 6

Fondarea PCdR-ului a dus la scindarea mişcării muncitoreşti din România. De asemenea, au apărut puternice disensiuni între cele două partide reprezentante ale muncitorimii: PSDR, moderat şi PCdR, revoluţionar. PCdR, după scindarea din PSDR, s-a afiliat la Internaţionala a III-a.

Imagine

Text

2 din 6

Delegaţia comuniştilor români a purtat discuţii îndelungate şi aprinse cu Zinoviev, Buharin şi chiar cu Lenin. În urma discuţiilor, Gheorghe Cristescu, Constantin Popovici, Alexandru Dobrogeanu-Gherea și Eugen Rozvani au acceptat cele 21 de condiţii. Acestea au fost necesare pentru afilierea la Comintern. Flueraş a fost trimis înapoi în ţară, deoarece nu a corespuns cerințelor ideologice. David Fabian se afla într-o vizită prin Rusia.

Imagine

Text

3 din 6

PCdR a fost interzis de guvernul liberal, fiind acuzat de „actiuni anti-româneşti”. PCdR, aflat în strânsă legătură cu URSS, a rămas în ilegalitate până în anul loviturii de stat. Atunci Antonescu a fost înlăturat de la putere.

Imagine

Text

4 din 6

Acceptarea afilierii la Comintern a dus la scindarea Partidului Social-Democrat. Astfel, a luat naştere Partidul Socialist Comunist, ca secţie română a Internaţionalei Comuniste. Primul Congres al Partidului a fost întrerupt de intervenţia poliţiei. Din acest motiv, lucrările sale au fost reluate la Ploieşti, un an mai târziu.

Imagine

Text

5 din 6

Crearea PCR-ului s-a făcut cu acordul Moscovei. Comuniştii români au trimis în Rusia o delegaţie alcătuită din Gheorghe Cristescu, Constantin Popovici, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Eugen Rozvani, Ioan Flueraş şi David Fabian. Scopul acestei delegații a fost de a obține aprobarea fondării propriului partid.

Imagine

Text

6 din 6

Cu ocazia celui de-al doilea Congres al partidului a fost adoptat Statutul Partidului Comunist din România. Aceasta a fost noua denumire oficială a partidului. Numele acesta s-a menţinut o bună perioadă de timp.

Imagine