Pregătirea lichidării partidelor istorice

Guvernul condus de Petru Groza a început prigoana asupra membrilor partidelor istorice, PNŢ şi PNL, sub acuzaţia de „criminal de război”, participanți sau membri ai unor „organizaţii de tip fascist”. Naţional-ţărăniştii şi naţional-liberalii erau vânaţi. Se încerca asocierea lor cu criminali de război sau cu fasciştii.

Text

1 din 7

Prin lichidarea opozanţilor, comuniștii aplicau caracteristicile esenţiale ale regimului politic totalitar pe care îl reprezentau: eliminarea opozanţilor şi desfiinţarea pluralismului politic, existenţa unui singur partid. Dizolvarea şi înlăturarea oricărei forme de opoziţie constituiau paşi normali în lupta pentru preluarea puterii de către comuniştii.

Imagine

Text

2 din 7

În închisoarea de la Gherla au ajuns aproximativ 600 de oameni, din toate categoriile sociale: ţărani, preoţi, medici, profesori. Mulţi dintre aceştia au căzut victime regimului, deoarece în campania electorală au susţinut partidele istorice. Au fost arestaţi fără să cunoască adevăratele motive ale reţinerii lor.

Imagine

Text

3 din 7

Autorităţile au organizat arestări a mai multor membri ai partidelor de opoziţie. Câteva sute de persoane au fost reţinute fără nici o bază legală. Unele arestări erau făcute printr-un ordin ultrasecret al Ministerului de Interne. Cei mai mulţi membri ai partidelor istorice au ajuns în închisorile din Gherla, Craiova, Miercurea Ciuc, Piteşti.

Imagine

Text

4 din 7

Comuniştii urmăreau ca prin arestările în număr mare să creeze panică şi să intimideze cea mai mare parte a populaţiei. Adevăratul scop al autorităţilor era să pregătească populaţia pentru eliminarea partidelor de opoziţie şi a liderilor acestora.

Imagine

Text

5 din 7

În România se instalase o stare de panică. Acest fapt l-a determinat pe viceprim-ministrul Gheorghe Tătărescu să trimită un memorandum guvernului. Prin acest document susţinea şi solicita că „arestările preventive trebuie să înceteze, astfel încât să poată fi risipită atmosfera de insecuritate. Siguranţa trebuie să fie în alertă continuă, dar trebuie să acţioneze doar împotriva infractorilor. Persoanele vinovate trebuie să fie pedepsite fără milă, dar numai în litera legii. Toţi cei deţinuţi ilegal să fie eliberaţi.”

Imagine

Text

6 din 7

Memorandumul viceprim-ministrului Gheorghe Tătărescu către guvern, prin care solicita încetarea arestărilor ilegale şi eliberarea celor arestaţi pe nedrept, a fost inutil, fără rezultat. Lichidarea opoziţiei reprezentată de partidele istorice era coordonată de adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei Ianuarevici Vîșinski. Acţiunea se bucura de aprobarea lui Stalin, era pe placul său. Acesta ştia cel mai bine cum se rezolvă această problemă a lichidării opozanţilor politici. O făcuse şi el şi îi ieşise chiar foarte bine.

Imagine

Text

7 din 7

Lichidarea partidelor de opoziţie constituia o lovitură puternică dată democraţiei. România era tot mai aproape de instaurarea dictaturii comuniste şi la fel de aproape de a-şi pierde unele dintre cele mai mari personalităţi politice şi culturale ale ţării. Aceștia îşi vor găsi sfârşitul tragic în închisori comuniste.

Imagine

Contextul apariţiei ideii emigrării din ţară a ţărăniştilor

Într-o scrisoare de dinaintea alegrilor, Iuliu Maniu se arăta încrezător în soarta României şi mulţumea lui Stalin pentru faptul că a ajutat România să rămână independentă: „PNŢ profită de acest prilej pentru a exprima popoarelor prietene și aliate ale Uniunii Sovietice și personal Dumneavoastră, Excelenţei Voastre, Marelui Conducător, întreaga sa recunoştinţă pentru rolul hotărâtor al Glorioasei Armate Sovietice în cauza nimicirii hitlerismului, a eliberării şi integrării teritoriului Ardealului românesc în graniţele Ţării... Naţiunea română este recunoscătoare Uniunii Republicilor Sovietice şi Naţiunilor Aliate pentru că i-au asigurat independenţa şi restaurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”.

Text

1 din 7

În contextul arestărilor ilegale, guvernele S.U.A. şi Marii Britanii au trimis note către guvernul român, exprimându-și îngrijorarea faţă de acest aspect. Afirmau că „arestarea arbitrară fără mandat de arestare sau acuzare a sute de membri ai opoziţiei, cât şi a altora care nu fac parte din partidele opoziţioniste” contravenea obligaţiilor asumate de România prin tratatul de pace. Guvernul român a respins categoric notele.

Imagine

Text

2 din 7

Notele trimise de guvernele SUA şi Marii Britanii, prin care se arătau îngrijoraţi de situaţia din ţară, au format obiectul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri. Ministrul de externe, Gheorghe Tătărescu, a făcut următoarea declaraţie: „Noi nu putem primi nici de la guvernul Statelor Unite, nici de la Guvernul Marii Britanii note atingătoare ale independenţei şi suveranităţii noastre de stat liber şi de sine stătător. Noi nu putem accepta un drept de imixtiune în treburile noastre interne”.

Imagine

Text

3 din 7

După falsificarea alegerilor, liderii PNŢ au luat în discuţie o posibilă emigrare în străinătate. Erau conştienţi de faptul că singura şansă a lor o poate reprezenta Occidentul, care ar putea schimba soarta României. Modul în care s-au organizat şi desfăşurat alegerile, i-a determinat pe ţărănişti să tragă un semnal de alarmă faţă de evenimentele din ţară.

Imagine

Text

4 din 7

După alegeri, ţărăniştii au pierdut la nivel oficial. Atunci, Iuliu Maniu a luat în considerare ideea plecării din ţară, idee susţinută şi de către unii colegi de partid. S-a stabilit ca destinaţie finală Marea Britanie. Scopul îl constituia informarea oficialilor din statele occidentale despre evenimentele nefireşti care se petreceau cu adevărat în România.

Imagine

Text

5 din 7

Prin falsificarea alegerilor, comuniștii au obţinut o victorie răsunătoare împotriva opoziţiei. Realitatea a fost alta. Țărăniştii şi liberalii erau cei care au obţinut victoria în alegeri, însă fără să se poată bucura de acest lucru. Calea României fusese hotărâtă. Trebuia să meargă cu paşi repezi spre comunism, spre eliminarea oricărei forme de democraţie.

Imagine

Text

6 din 7

Influenţat de arestările masive şi ilegale făcute de comunişti printre membri partidelor de opoziţie, Iuliu Maniu, liderul PNŢ, alături de alţi colegi de partid, a hotărât să găsească o soluţie pentru a trimite o delegaţie ţărănistă spre străinătate. Se simţea pericolul comunist asupra democraţiei și asupra opoziţiei.

Imagine

Text

7 din 7

Semnarea Tratatului de Pace cu România și falsificarea alegerilor au alarmat clasa politică de opoziţie română. Se considera că situaţia din ţară nu era cunoscută în Occident, că exista o dezinformare gestionată de către comunişti. Plecarea unei delegaţii ţărăniste ar fi oferit prilejul României să îşi facă cunoscută starea, să transmită adevărul privind modul în care comuniştii aplică legea.

Imagine