
Abdicarea Regelui Mihai
Înlăturarea ultimului obstacol
Regele Carol I a fost întemeietorul Dinastiei Române. A fost adus în România la propunerea clasei politice române de atunci, fiind ales dintre principii Europei. De la Cuza, cele două Principate, Moldova şi Tara Românească formau România. Menirea monarhului Carol I a fost să consolideze unirea celor două Principate și să modernizeze țara. Era şansa românilor de a obţine independenţa de stat, pe care au şi câştigat-o în timpul domniei lui Carol. Acest lucru s-a întâmplat în perioada Războiului Ruso-Româno-Turc.






Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la Sinaia. A fost ultimul Rege al României, membru de onoare al Academiei Române. Mihai I a fost fiul lui Carol al II-lea - fiul Regelui Ferdinand, înfăptuitorul Marii Uniri - şi al Elenei a Greciei.







Prezent la Londra, la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, Regele Mihai a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma. Mai târziu, aceasta i-a devenit soţie. Mihai I a declarat că s-a întors în ţară „la sfatul expres al lui Winston Churchill”. Se pare că acesta i-ar fi spus lui Mihai că, „mai presus de orice, un Rege trebuie să fie curajos”.







Regele Mihai și-a amintit că „Groza spera să nu mă mai întorc în ţară. I-ar fi fost mai simplu să spună că am dat dovadă de lipsă de înţelegere pentru momentul greu pe care îl traversează ţara şi aşa mai departe. Întoarcerea noastră a însemnat pentru ei o lovitură, pentru că le-am făcut mai grea misiunea ce li se încredinţase de la Kremlin”. Revenit în ţară, Regele Mihai a mers la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă, fiind însoțit de mama sa, Elena. Era ultimul Crăciun petrecut de cei doi în România. Simţeau că s-a pregătit ceva, dar nu ştiau ce anume, atmosfera fiind încordată.





La întâlnirea cu Regele Mihai, prim-ministrul Petru Groza a venit însoţit de Gheorghe Gheorghiu Dej, şeful PCR. Prezența acestuia din urmă nu a fost anunţată. Regele Mihai era însoţit de mama sa, Elena. Petru Groza avea asupra lui un pistol. Conversația a avut loc în salonul apartamentului ocupat de Rege. Groza s-a adresat Regelui: „Am venit să vorbim despre o problemă de familie. Am dori, deci, să discutăm despre un divorţ prin înţelegere”. Regele Mihai a intervenit : „Despre ce fel de divorţ e vorba?“.







Regele Mihai avea să declare după ani de zile „Am plecat cu moartea-n suflet”. Prin această afirmaţie și-a exprimat regretul că a fost obligat să părăsească ţara fără să poată schimba destinul României. A urmat epoca întunecată a acestei ţări, reprezentată de perioada comunistă.



Obligat de comunişti, Regele Mihai a ales să semneze declaraţia de abdicare de la tronul României. Acest act a atras după sine şi lichidarea Monarhiei.



Declarația de abdicare a Regelui Mihai a fost comunicată prin radio mai întâi la Moscova, apoi la Radio București. URSS a reușit să elimine ultimul obstacol în comunizarea totală a României. Astfel, România a devenit Republica Populară Română.





Se vehiculează mai multe ipoteze privind abdicarea Regelui Mihai din România: prin negociere sau „cu pistolul la tâmplă”, dar şi teoria conform căreia trenul cu care a plecat Regele Mihai a fost încărcat cu tablouri şi aur. Regele Mihai a fost, însă, nevoit să desfăşoare diferite activităţi în Anglia şi Elveţia.







Au existat diverse ipoteze potrivit cărora Regele Mihai ar fi părăsit ţara cu averi mari. Însă, relatările despre viaţa sa din exil dovedesc că acesta a trebuit să-şi câştige existenţa prin muncă proprie. Regele nu a avut un trai luxos pe baza vreunei averi din România.







La Arhivele Naţionale, în fondul Consiliului de miniştri, există trei file dactilografiate după alte zece foi scrise de mână. Aici se face referire la momentul abdicării Regelui Mihai. Nu se ştie cu exactitate dacă sunt autentice. Din aceste foi reiese că Regele Mihai a renunţat la tron şi pentru că îşi dorea să se căsătorească Ana de Bourbon-Parma, pe care o cunoscuse la Londra.



Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu l-a acuzat pe Regele Mihai de „trădare”: „Continuăm să considerăm că abdicarea Regelui Mihai a fost un mare act patriotic. Nu, a fost un mare act de trădare a interesului național al României”. Băsescu a continuat: „Unora le dăm averile, iar pe alții îi considerăm criminali de război. Șeful de stat și premierul, doar fiindcă unul a fost slugă la ruși și a lăsat țara prin abdicare, îl iertăm de toate păcatele”. Această idee are simpatizanţi, dar şi contestari. Există o adevărată controversă creată în jurul abdicării Regelui.



Imediat după abdicarea Regelui, a avut loc întrunirea Consiliului de Miniştri. La întâlnire, Petru Groza a adus la cunoştinţă actul abdicării şi a fost emisă o proclamaţie a guvernului către ţară. Aceasta a adus la cunoştinţă abdicarea Regelui şi a informat: „Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-şi clădi o nouă formă de stat - Republica Populară”.







După abdicarea Regelui a fost publicată „Proclamaţia Guvernului către popor”: „ (...) Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-şi clădi o formă nouă de stat: Republica Populară. (...) În frunte cu forţa organizată conştientă şi neşovăitoare a clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intereselor sale, alungând de la cârma ţării pe cei care apărau interesele jefuitorilor ei. (...) Prin înlăturarea monarhiei, se deschid democraţiei noastre populare căi noi de măreţe înfăptuiri”. Proclamaţia a fost semnată de toţi membrii guvernului Petru Groza.


Abdicarea Regelui Mihai a ridicat multe semne de întrebare. În mintea românilor totul era în ceaţă, vehiculându-se două variante. Varianta oficială a fost cea a comuniştilor, potrivit căreia Regele Mihai I a abdicat, plecând din ţară cu un tren plin de tablouri şi bunuri de patrimoniu. Varianta occidentală, via Europa Liberă, a susținut că Mihai I a abdicat pentru că urma ca 1.000 de tineri să fie împuşcaţi de noul regim instaurat. Acesta a fost un număr mic, dacă îl comparăm cu acei zeci de mii ce şi-au pierdut viaţa în închisori sau la Canal.







Comuniştii îşi au meritul de a distruge şi de a ascunde adevărul istoric al României. Au rescris faptele istorice după bunul plac. Acest fapt s-a simţit şi asupra modului în care autorii comunişti l-au prezentat pe Regele Mihai, după abdicarea silită a acestuia.





Abdicarea Regelui Mihai a oferit comuniştilor ocazia să afirme că au încheiat lupta împotriva tuturor acelora care erau împotriva lor, celor care nu gândeau ca ei. Aceștia manipulau întregul popor român. În ziarul Occidentul au fost publicate mai multe articole despre abdicarea Regelui Mihai. Majoritatea articolelor prezentau că URSS-ul a stat în spatele abdicării Regelui.






Regele Mihai a fost silit să părăsească România, urmat de Principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg. Regele Mihai a părăsit ţara, împreună cu 33 de persoane din serviciul Casei Regale. A plecat cu trenul, în plină noapte. A trecut graniţa de stat a României, îndreptându-se spre Elveţia, unde şi-a stabilit domiciliul. Aici, inițial, Regele a refuzat să facă declaraţii publice.







În cadrul unei conferinţe de presă internațională, la Londra, la câteva luni după abdicare, Regele Mihai a făcut o declaraţie privind situaţia reală a României. Acesta a vorbit și despre modul în care comuniştii au reuşit să anuleze orice formă de democraţie. A amintit în cadrul comunicatului că regimul instalat cu forţa în România se bucură de sprijinul unei ţări străine. Regele a continuat spunând că regimul a înlăturat treptat partidele şi liderii de opoziţiei, a contribuit la falsificarea alegerilor în favoarea comuniştilor, ultimul pas fiind abolirea Monarhiei.



Cotidianul parizian Le Monde a publicat pe prima pagină un articol intitulat „DUPĂ PROCLAMAŢIA FĂCUTĂ DE MIHAI AL ROM NIEI”. În cadrul acestuia s-a precizat: „Generalul Rădescu declară «nul şi neavenit» actul de abdicare impus ex-suveranului”. Textul a continuat şi în pagina 2, unde este plasată „Declaraţia de la Londra a Regelui Mihai”.





Prăbuşirea comunismului în urma Revoluţiei Române i-a oferit Regelui şansa să se reîntoarcă în ţara sa. Acest lucru se întâmpla după un exil de 42 de ani. Nu era totul aşa cum părea. Noul regim instaurat în România, Ion Iliescu şi cei din jurul său i-au interzis în mai multe rânduri să intre în ţară. Regele și-a redobândit cetăţenia română abia în anul 1997.







Conform legii cu privire la dreptul persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, Regele Mihai beneficiază pe toată perioada vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol. Are dreptul la o indemnizaţie lunară ce reprezintă 70% din salariul Preşedintelui României. Totodată, are parte de protecţie şi pază din partea serviciilor speciale.




Cotidianul spaniol El Pais a realizat un material despre Regele Mihai al României. În acel reportaj s-a scris: „Mihai I, ultimul Rege al României, este unicul supravieţuitor dintre şefii de Stat europeni din Al Doilea Război Mondial. Popularitatea sa actuală a dat din nou strălucire monarhiei la Bucureşti, unde s-a răspândit zvonul că ar putea fi restaurată, deşi în persoana prinţului Charles al Angliei. Ne primeşte în casa sa din Geneva, unde îşi aminteşte, la 90 de ani, scurta sa domnie şi lungul său exil”.






Cotidianul spaniol El Pais a realizat un documentar despre Regele Mihai şi momente importante din Istoria Lumii. Regele a fost martor şi participant la cele mai importante evenimente ale secolului al XX-lea. Regele i-a cunoscut pe liderii celor mai importante state din Europa secolului al XX-lea.



