Istoria Monarhiei în România

Regele Carol I a fost întemeietorul Dinastiei Române. A fost adus în România la propunerea clasei politice române de atunci, fiind ales dintre principii Europei. De la Cuza, cele două Principate, Moldova şi Tara Românească formau România. Menirea monarhului Carol I a fost să consolideze unirea celor două Principate și să modernizeze țara. Era şansa românilor de a obţine independenţa de stat, pe care au şi câştigat-o în timpul domniei lui Carol. Acest lucru s-a întâmplat în perioada Războiului Ruso-Româno-Turc.

Text

1 din 6

Carol I a dat României prima Constituţie modernă, elaborată pe principii democratice. Carol s-a căsătorit cu Elisabeta de Wied, Regina Elisabeta. Regele Carol I, din lipsă de moştenitor, l-a numit succesor la tronul României pe nepotul său, Ferdinand.

Imagine

Text

2 din 6

Regele Ferdinand a condus România în Primul Război Mondial de partea Antantei: Anglia, Franţa şi Rusia. În urma participării României la război, Ferdinand a adăugat Vechiului Regat: Basarabia, Bucovina și Transilvania. Acestea au fost provincii româneşti aflate sub dominaţiile străine ale Imperiului Austro Ungar şi Ţarist. Astfel, Ferdinand a devenit Rege al României Mari.

Imagine

Text

3 din 6

Regele Ferdinand a fost întregitorul României Mari. Este admirabil că a dat dovadă de devotament şi bună credinţă față de poporul român, luptând împotriva Germaniei, ţara sa de origine. După Marea Unire, la Alba Iulia, Ferdinand a fost încoronat ca Rege al tuturor românilor. În timpul domniei sale s-a înfăptuit reforma agrară și s-a introdus votul universal pentru toţi bărbaţii de la 21 de ani în sus. De asemenea, a fost adoptată Constituţia democratică şi modernă din 1923. Aceasta a oferit cadrul dezvoltării României Mari.

Imagine

Text

4 din 6

Fiul Regelui Ferdinand şi al reginei Maria a fost principele Carol, devenit Carol al II-lea. S-a născut la Sinaia. Domnia acestuia a corespuns unei epoci de prosperitate economică şi de înflorire culturală și s-a consumat în perioada unei epoci de ascensiune a extremismului de dreapta. Carol al II-lea a fost Regele care a combătut în mod brutal mişcarea legionară. Regele Carol al II-lea şi-a instaurat un regim autoritar, dizolvând partidele politice.

Imagine

Text

5 din 6

În timpul domniei lui Carol al II-lea a izbucnit al Doilea Război Mondial. La debutul acestuia, România a pierdut teritorii importante, fapt ce a dus la anularea României Mari. Nordul Bucovinei, ținutul Herţei şi Basarabia, în favoarea URSS, nord-vestul Transilvaniei, în favoarea Ungariei, Cadrilaterul sau sudul Dobrogei, în favoarea Bulgariei.

Imagine

Text

6 din 6

În contextul pierderilor teritoriale, Carol al II-lea a abdicat şi a părăsit România. Prin urmare, fiul acestuia, Mihai, a devenit Rege al ţării. Conducerea efectivă a ţării i-a aparţinut mareşalului Ion Antonescu. Acesta a introdus România în război de partea Germaniei lui Hitler, a Axei Berlin-Roma-Tokyo.

Imagine

Personalitatea Regelui Mihai

Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la Sinaia. A fost ultimul Rege al României, membru de onoare al Academiei Române. Mihai I a fost fiul lui Carol al II-lea - fiul Regelui Ferdinand, înfăptuitorul Marii Uniri - şi al Elenei a Greciei.

Text

1 din 7

Mihai a mai avut un frate vitreg mai mare, Mircea Lambrino, rezultat din relaţia lui Carol cu Zizi Lambrino. Mircea Lambrino nu a fost recunoscut de Casa Regală a României. Cu toate acestea, a primit drept de moştenire la averea lui Carol al II-lea, din partea Tribunalului Suprem al Portugaliei. Mircea Lambrino a fost recunoscut de Carol ca fiu legitim, însă cei doi fraţi vitregi nu s-au cunoscut niciodată.

Imagine

Text

2 din 7

Mihai a urcat pe tron la vârsta de numai şase ani. Aceasta s-a întâmplat în contextul în care tatăl său a renunţat la prerogativele de moştenitor al Coroanei, iar Regele Ferdinand a murit. Fiind minor, atribuţiile Regelui au fost exercitate de o Regenţă. Aceasta era constituită din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Carol al II-lea, profitând de divergenţele existente între formaţiunile politice şi de slăbiciunea Regenţei, a revenit pe tronul României.

Imagine

Text

3 din 7

Regele Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, a înfiinţat o clasă de elevi la Palatul Regal. Acolo a parcurs Mihai şcoala primară şi liceul. A fost înscris onorific la Liceul „Sfântul Sava” din Bucureşti, la Liceul militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu şi la Şcoala tehnică a Aeronauticii din Mediaş. Mihai a dezvoltat o pasiune pentru mecanică şi automobilism. Astfel, câte două ore pe săptămână a făcut „practică” la Atelierele Ford, în paralel cu pregătirea militară. Practica militară a realizat-o în cadrul Batalionului Gărzii Regale a Palatului.

Imagine

Text

4 din 7

Carol al II-lea a abdicat de la tronul României şi a plecat din ţară. Mihai, voievod de Alba Iulia, a fost proclamat şi uns Rege al României de către patriarhul Nicodim Munteanu. Deoarece Constituţia autoritară din 1938 fusese abrogată, Regele Mihai nu a jurat pe Constituţie.

Imagine

Text

5 din 7

Regele Mihai a venit pe tronul României după pierderile teritoriale din vara anului 1940, România aflându-se într-o situaţie critică. A izbucnit al Doilea Război Mondial, Mihai avea 19 ani şi era fără experienţă. Astfel, l-a învestit cu puteri depline în stat pe generalul Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Pentru a elibera teritoriile pierdute, Basarabia şi nordul Bucovinei, generalul a angajat România în război de partea Puterilor Axei. Armata română a participat la operaţiuni militare îndreptate împotriva URSS.

Imagine

Text

6 din 7

Mihai a obţinut gradul de sublocotenent în cadrul Batalionului I Vânători de Munte. După întoarcerea lui Carol al II-lea în ţară, Elena, mama Regelui Mihai, s-a stabilit în străinătate, la Florenţa. Aceasta nu avea o relație bună cu Regele Carol II-lea, care prin revenirea în țară a dus la pierderea tronului fiului său. Mihai s-a deplasat periodic la Florenţa, pentru a fi alături de mama sa.

Imagine

Text

7 din 7

Germania condusă de Hitler a pierdut teren în favoarea Naţiunilor Unite. În acest context, România a întors armele împotriva aliatului, Germania. Antonescu a tergiversat să semneze armistiţiul cu Naţiunile Unite, deoarece prevedea condiţii foarte dezavantajoase pentru România. Sprijinit de liderii principalelor partide, Regele Mihai l-a demis şi l-a arestat pe Ion Antonescu. România a semnat armistiţiul cu URSS, intrând, astfel, în sfera de influenţă sovietică.

Imagine