![](/g/lovitura-de-stat-de-la-23-august-1944.jpg)
Lovitura de stat de la 23 august 1944
România în drum spre influența URSS
Regele Mihai, suveranul României, a avut de luat o decizie grea privind situaţia României faţă de participarea la cel de-al Doilea Război Mondial. Regele a înlăturat pericolul transformării României într-un teatru de război. Astfel, a decis să întoarcă armele împotriva fostului aliat, Germania, şi să se alieze cu Naţiunile Unite.
![](/l/m8zVvZLyw71JELvgR7V6jbqO5gpNex94.jpg)
1 din 6
Prin declaraţia lui Molotov, s-a precizat că URSS nu intenţionează să se amestece în viaţa politică internă a României. Din partea Rusiei Sovietice s-a propus o măsură de rezervă, în cazul neacceptării de către Antonescu a negocierilor pentru armistiţiu. Măsura a constat în formarea unui guvern de către opoziţie, cu sediul la Iaşi sau la Galaţi, însă, sub protecţia Armatei Roşii. Soarta României a fost decisă în pofida afirmaţiilor URSS- ului. Rusia a urmărit transformarea României într-un stat comunist sub influenţă sovietică.
![](/l/nwdLNDzgjlRVEP19dmq2mkQXa3WMyOZv.jpg)
2 din 6
Poziţia internaţională a României a fost nesigură, deoarece chiar la Stockholm s-au desfăşurat negocieri germano-sovietice. România risca să devină ţara cu statut de monedă de schimb între cele două puteri totalitare. Aceste tratative germano-sovietice au fost percepute ca o tentativă a Germaniei de a forţa mâna Marii Britanii şi a Statelor Unite pentru a încheia un tratat îndreptat împotriva Uniunii Sovietice. URSS era deja apreciată de către puterile occidentale ca un potenţial adversar.
![](/l/WLV9pJ3AG0qPYJlL08e2lgjadznMwx1y.jpg)
3 din 6
Pătrunderea Armatei Roşii în Moldova a influenţat situaţia politică a României. Astfel, tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo si Stockholm, iniţiate încă de la sfârşitul anului 1943, au fost în zadar. URSS a fost atât de aproape, încât a obţinut puterea deplină să hotărască soarta României.
![](/l/3VN5Qb7na4BZYnzQWkWYxv9GeMdDOL8j.jpg)
4 din 6
Armata Roşie a început o puternică ofensivă asupra Moldovei, trupele române din „Poarta Iaşiului” s-au retras. Trupele sovietice au intrat în Iaşi, depăşind trupele Armatei a 4-a, aflate în retragere dezordonată. Mareşalul Antonescu a făcut o scurtă inspecţie pe front în această perioadă şi a constatat spargerea frontului şi retragerea haotică.
![](/l/eXzV5oy7bQwrE3yMqLx6PlpKR0J9L3xW.jpg)
5 din 6
Diplomatul român Frederic Nanu a fost chestionat de către ministrul de externe Mihai Antonescu asupra încheierii armistiţiului, în cazul retragerii cabinetului mareşalului Antonescu. Acesta a răspuns că ruşii sunt dispuşi să negocieze şi cu guvernul aflat în exerciţiu. Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşal, în vederea urgentării încheierii armistiţiului. Mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I. Antonescu a declarat că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I a ordonat demiterea şi arestarea mareşalului Ion Antonescu, conducătorul statului, şi a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.
![](/l/0xPRKlako9X5YWW3Zx1Y4LJ3j8Bew7qd.jpg)
6 din 6
Răspunsul lui Molotov, în contextul încheierii Convenţiei de Armistiţiu la Moscova, relevă faptul că mareşalul Antonescu s-a bucurat de prestigiu la Moscova. Lucreţiu Pătrăşcanu a întrebat: „De ce condiţiile de armistiţiu impuse de către URSS României sunt mai grele decât cele oferite lui Antonescu?”. Molotov a răspuns: „Antonescu reprezenta România, iar voi nu reprezentaţi pe nimeni”. Pătrăşcanu s-a aflat la Moscova împreună cu delegația română pentru semnarea armistiţiului. Acest armistițiu avea să instaureze controlul sever al URSS- ului asupra României.
Ion Antonescu a avut o evoluţie rapidă în ierarhia militară. A fost general, mareşal al Armatei Române, preşedinte al Consiliului de miniştri, „conducător” al statului. Acesta a îndeplinit şi funcţii precum: şef al Statului Major General, apoi ministru al Apărării Naţionale.
![](/l/rvLWl1eXoRkbE9BZx9V2AzVdaB97pjNQ.jpg)
1 din 7
Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, într-o familie de militari. A urmat mai multe şcoli cu profil militar, a absolvit inclusiv Şcoala Superioară de Război. În 1907, în timpul răscoalei ţărăneşti, s-a distins în fruntea unui mic detaşament care apăra intrarea în Galaţi. Acesta i-a convins pe ţărani să nu intre în oraş fără a se trage niciun foc de armă.
![](/l/05GD73mp9RbOYkmQ0nL2v4AwZzeK8aXL.jpg)
2 din 7
Pentru calităţile militare a fost decorat de către regele Ferdinand I cu „Ordinul Mihai Viteazul”. Cu acest prilej, regele i-a adresat următoarele cuvinte: „Antonescu, nimeni altul nu poate şti mai bine decât regele tău marile servicii pe care le-ai adus ţării în acest război”.
![](/l/nmALjlpDB4b8EXQyjlm2RNoXWOK5Zrwy.jpg)
3 din 7
Abdicarea regelui Carol al II-lea i-a oferit posibilitatea de a prelua efectiv conducerea statului. La început, Antonescu a format un guvern alături de Mişcarea Legionară. În cel de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu a introdus România de partea Puterilor Axei. Această decizie avea să-i aducă condamnarea la moarte.
![](/l/0xPRKlako9X5YW93qzA24LJ3j8Bew7qd.jpg)
4 din 7
În timpul Primului Război Mondial, Antonescu a fost şef al Biroului operaţii la Corpul 4 armată, al Biroului operaţii la Grupul de armate comandat de generalul Constantin Prezan şi al Biroului operaţii de la Marele Cartier General. Antonescu a fost trimis la Petrograd ca delegat al Marelui Cartier General, pentru a stabili planul colaborării ruso-române. Antonescu este cel care a conceput planurile bătăliei de la Mărăşeşti, când armata română a obţinut o victorie răsunătoare.
![](/l/vj3RnXNZ9Qaw67RXn4N2l0gkzMPL7yd4.jpg)
5 din 7
Antonescu i-a înlăturat pe legionari de la conducerea statului din cauza asasinatelor organizate. Acesta a preluat întreaga putere a statului, regele Mihai fiind mai mult o figură onorifică a României. Antonescu și-a instaurat un regim autoritar, o dictatură militară.
![](/l/3VN5Qb7na4BZYn14OvM6xv9GeMdDOL8j.jpg)
6 din 7
Cu scopul de a elibera Basarabia şi Nordul Bucovinei, teritorii anexate de URSS, Antonescu a participat alături de Germania Nazistă la invadarea Rusiei Sovietice. Acest plan a purtat denumirea de „Operaţiunea Barbarossa”. Expresia celebră „Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!” i-a aparţinut mareşalului.
![](/l/jrlP85yLRozM6pj4lwMEnDGWZKeqVxwk.jpg)
7 din 7
Ziua înlăturării lui Antonescu şi a guvernului său a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României, din 1948 şi până în 1990. Însă, pentru România acea zi poate simboliza şi începutul calvarului comunist. S-a trecut de la o dictatură militară la una totalitară, fiind instaurat treptat un regim politic de extremă stângă: COMUNISMUL. Acesta avea să aducă României teroare şi represiune. Comuniştii au încercat să acrediteze ideea conform căreia 23 august este opera lor.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
![Guvernul Petru Groza](/g/dM7L6qjPYGJg.jpg)
Guvernul Petru Groza
După înlăturarea lui Ion Antonescu de la conducerea statului, Petru Groza s-a afirmat pe scena politică. Acesta era susținut de liderii de la Moscova și de comuniștii autohtoni.
![Falsificarea alegerilor din 19 noiembrie 1946](/g/40LK64lo6VZo.jpg)
Falsificarea alegerilor din 19 noiembrie 1946
Comuniştii români şi-au legalizat puterea prin câştigarea alegerilor parlamentare. Au făcut astfel primul pas spre preluarea puterii totale, prin instalarea guvernului procomunist condus de dr. Petru Groza.
![Lichidarea partidelor politice istorice](/g/qnjNYQo82eZw.jpg)
Lichidarea partidelor politice istorice
Guvernul condus de Petru Groza a început prigoana asupra membrilor partidelor istorice, PNŢ şi PNL, sub acuzaţia de „criminal de război”, participanți sau membri ai unor „organizaţii de tip fascist”. Naţional-ţărăniştii şi naţional-liberalii erau vânaţi. Se încerca asocierea lor cu criminali de război sau cu fasciştii.
![Abdicarea Regelui Mihai](/g/BowR2al4Ekvz.jpg)
Abdicarea Regelui Mihai
Obligat de comunişti, Regele Mihai a ales să semneze declaraţia de abdicare de la tronul României. Acest act a atras după sine şi lichidarea Monarhiei.
![Partidul Comunist Român](/g/w71JELJV6jbq.jpg)
Partidul Comunist Român
Crearea PCR-ului s-a făcut cu acordul Moscovei. Comuniştii români au trimis în Rusia o delegaţie pentru a obține aprobarea fondării propriului partid.
- Marius Crunteanu, Negocierile româno-sovietice de la Stockholm pentru încheierea armistiţiului, în „Timpul”
- D. Deletant, România sub regimul comunist, ed. Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2006, p.56
- Mihai Barbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins***, Istoria României, ed. Corint, Bucureşti, 2007, p. 390
- Gabriela Pantiș