Karl Marx
Părintele ideologiei comuniste
autor Cristina Pop, 2015
Karl Marx a fost părintele ideologiei comuniste. Ideile lui au avut la bază materialismul dialectic. Concepţiile lui Marx au exercitat o influență majoră asupra mișcării muncitorești.
Karl Marx a fost părintele ideologiei comuniste. Ideile lui au avut la bază materialismul dialectic. Materialismul dialectic este o concepţie filozofică întemeiată de Karl Marx şi de Friedrich Engels. El reprezintă ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre legile cele mai generale ale schimbării şi dezvoltării naturii, ale societăţii şi ale gândirii. Filosof, om de știință socială, istoric și revoluționar, Karl Marx a fost cel mai influent gânditor socialist al secolului al XIX -lea.
Text
1 din 7
Materialismul dialectic constituie baza filozofică a marxismului. Teoria afirmă ca natura se dezvoltă în cerc și constante. Materia este trans­formată dintr-o stare în alta, spre exemplu din apă în vapori şi înapoi în apă.
Imagine
Text
2 din 7
Concepţiile lui Marx au exercitat o influență majoră asupra mișcării muncitorești. Ele au pus bazele teoretice ale comunismului. Marx a fost începutul unei noi ideologii, unei noi gândiri. Din acest motiv a fost considerat „părintele comunismului”.
Imagine
Text
3 din 7
Marx, autorul Manifestului Comunist, a adus în discuţie o aşa zisă „dictatură a proletariatului” şi instaurarea comunismului ca un nou mod de viaţă al umanităţii. Conform Manifestului lui Marx, trebuia să apară o lume nouă, „o asociere în care dezvoltarea liberă a fiecăruia este precondiţia pentru libera dezvoltare a tuturor”.
Imagine
Text
4 din 7
Un citat relevant pentru gândirea marxistă, expus de Marx în lucrarea sa Teze despre Feuerbach afirmă: „Filozofii nu au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă de a o schimba”.
Imagine
Text
5 din 7
Marx a promovat ideea proprietăţii colective asupra mijloacelor de producţie. Marx spunea: „Teoria comunismului poate fi rezumată într-o frază unică: desfiinţarea proprietăţii private”. Marx a aspirat să schimbe lumea, observând că omul s-a îndepărtat de sine, s-a alienat. A motivat această devalorizare doar prin prisma economică: omul este separat de produsul muncii sale, care devine marfă în capitalism şi îl face pe om dependent de sistem. Banii îl înstrăineazã pe om de om, ei fiind adevăratul spirit universal.
Imagine
Text
6 din 7
Comunismul lui Marx a presupus sfârşitul economiei într-o societate care va avea acest motto: „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi”. Pentru Marx, oamenii societăţii comuniste nu vor mai fi constrânşi de imperativele nevoii şi lăcomiei să se angajeze în activităţi productive de-a lungul întregii vieţi. Munca salariată e doar un mijloc de supravieţuire, forţa de muncă fiind comercializată.
Imagine
Text
7 din 7
Manifestul lui Marx se încheie cu acest apel celebru: „Comuniştii refuză să îşi ascundă viziunile şi ţelurile. Ei declară deschis că scopurile lor pot fi atinse numai prin răsturnarea prin forţă a tuturor condiţiilor sociale existente. Să tremure clasele dominante la o revoluţie comunistă. Proletarii nu au nimic de pierdut decât lanţurile lor. Ei au o lume de câştigat. Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”.
Imagine
Marx s-a născut în oraşul Trier din Prusia, Germania de astăzi. A crescut într-un ţinut aflat între Franţa modernă, revoluţionară, ce promova principii de egalitate a tuturor oamenilor în faţa legii şi Prusia nobiliară, în care existau privilegii şi ierarhii. Tatăl său a fost avocat, evreu, convertit la protestantism. Familia Marx a fost avută, cultă, fără să fie revoluţionară. Tatăl lui Marx a fost un admirator al filozofilor Luminilor și a nutrit convingeri liberale.
Text
1 din 7
Tatăl lui Marx, Heinrich a fost fiul unui rabin. În timpul ocupaţiei franceze de după Revoluţie, oraşul Trier a fost organizat după legile lui Napoleon, în mare parte liberale. Viaţa tatălui lui Marx a fost uşoară în acea perioadă. După revenirea oraşului la Prusia, mult mai conservatoare, evreii nu au avut dreptul să ocupe funcţii publice fără o dispensă specială.
Imagine
Text
2 din 7
La vârsta de 17 ani s-a înscris la Universitatea din Bonn, pentru a studia dreptul. Din cauza comportamentului său dezordonat, tatăl său l-a trimis la Berlin. Acolo a continuat în aceeaşi notă, cu prezenţă slabă la cursuri. La Universitatea din Berlin a studiat istoria şi filosofia. Aici Marx a intrat în contact cu filozofia lui Hegel şi cu grupul tinerilor hegelieni.
Imagine
Text
3 din 7
După ce s-a stabilit la Jena, a abandonat studiul dreptului. S-a înscris la Facultatea de filozofie. Și-a susţinut teza de doctorat despre Democrit şi Epicur, cu titlul Deosebirea dintre filosofia naturii la Democrit şi filosofia naturii la Epicur
Imagine
Text
4 din 7
Marx s-a căsătorit la Kreuznach cu Jenny von Westphalen, prietena sa din copilărie, cu care a fost logodit încă din anii studenţiei. Soţia sa făcea parte dintr-o familie de nobili reacţionari din Prusia.
Imagine
Text
5 din 7
După susţinerea lucrării de doctorat, Marx nu a reuşit să obţină un post de conferenţiar în învăţământul universitar. S-a apucat de gazetărie. A lucrat ca redactor la Gazeta renană, ziar liberal din Köln, suprimat la scurt timp. Ca redactor a manifestat un interes deosebit faţă de problemele sociale. A protestat în numele acelor ţărani care și-au pierdut vechile drepturi comunale asupra terenurilor împădurite, în numele ideilor liberale de proprietate privată.
Imagine
Text
6 din 7
După expulzarea din Germania, s-a stabilit la Londra. A studiat la British Museum şi a colaborat cu New York Tribune. Datorită nevoilor materiale ale familiei, a fost nevoit să recurgă adesea la ajutorul financiar al lui Engels.
Imagine
Text
7 din 7
Karl Marx a murit la Londra, la doi ani după moartea soţiei sale, Jenny. A fost înmormîntat, alături de soţia sa, în cimitirul Highgate din Londra. Activitatea sa politică s-a împletit cu cea de scriitor. A devenit un punct de referinţă teoretic pentru o mare parte a mişcării revoluţionare comuniste.
Imagine
  • Robert C. Tucker, Filosofie şi mit la Karl Marx, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011
  • Jan Palmowski, Dicționar Oxford de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până astăzi, volumul II, Editura All, 2007, București
  • Marcello Flores, Istoria Ilustrată a Comunismului, Editura RAO, 2007, București
  • Leszek Kolakowski, Principalele curente ale marxismului, Vol. I Fondatorii, Curtea Veche, Bucureşti, 2009
  • David Priestland, Steagul Roşu. O istorie a Comunismului, Editura Litera, Bucureşti, 2012
  • Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a Comunismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011
  • Cristina Todor