- 1. Instaurarea comunismului în Germania de Est
- 2. Constituirea RDG ca stat
- 3. Prima rezistenţă împotriva regimului comunist
- 4. Zidul Berlinului şi cetăţenii RDG
- 5. STASI - teamă şi represuine pentru poporul est-german
- 6. STASI, copie fidelă a KGB
- 7. Sectoarele operative ale STASI
- 8. STASI şi RFG
- 9. Sărutul dintre Erich Honecker şi Leonid Brejnev
- 10. RDG în anii 1980
- 11. Întâlnirea dintre Honecker şi Mielke, şeful poliţiei secrete
- 12. Privire de ansamblu asupra anului 1989
- 13. 1989 - Pregătirea alegerilor locale
- 14. 1989 - Alegerile şi debutul căderii regimului comunist
- 15. Starea generală a poporului est german în perioada alegerilor
- 16. Deschiderea graniţei spre vest pentru est germanii
- 17. Vizita lui Gorbaciov în RDG
- 18. Germania lui Egoz Krenz
Comunismul în Republica Democrată Germană
RDG, un succes a lui Stalin
Decizia Comisiei Consultative Europene privind definirea zonelor de ocupaţie, a făcut ca Berlinul să fie plasat în zona de est, sub influenţa sovietică. Comisia Consultativă Europeană se referă la instituția înființată în cadrul întâlnirii miniștrilor de Externe de la Moscova a Marilor Puteri Aliate. Inițial a fost compusă din câte un reprezentant al fiecăreia dintre cele trei mari puteri, cărora li se alăturat şi un reprezentant al Guvernului Provizoriu al Franței. Elaborarea unui plan privind situaţia Germaniei constituia principalul său scop. Această Comisie s-a pus de acord asupra unui act privind capitularea necondiționată a Germaniei.
1 din 7
Trupele aliate occidentale au tranversat Rinul şi au pătruns în Germania, Churchill îşi dorea să asedierea Berlinului. Eisenhower a refuzat ţinând cont de priorităţile şi întelegerile stabilite anterior.
2 din 7
Churchill a încercat să-l determine pe Truman să modifice decizia luată de Roosevelt, preşedintele a refuzat să reconsidere problema. Urmarea acestui fapt a fost preluarea de către ruşi a oraşelor Berlin, Praga şi Viena.
3 din 7
După înfrângerea Germaniei, URSS a început să izoleze zona estică, urmând s-o transforme într-o regiune satelit din punct de vedere economic. Aceasta dorea să profite din plin de propria-i zona de ocupaţie.
4 din 7
U.R.S.S. a început să controleze Germania de Est, înainte de conferinţa de la Potsdam. Se concentra pe consolidarea Partidului Comunist şi stabilirea unui sindicat centralizat, sub control comunist.
5 din 7
Administraţia militară sovietică a autorizat, sub directa conducere a mareşalului G. K. Jukov, crearea a patru partide democratice antifasciste: Partidul Comunist German, Partidul Social-Democrat, Partidul Creştin-Democrat şi Partidul Liberal.
6 din 7
În Berlin, imediat după intrarea sub influenţa sovietică s-a înfiinţat un Partid Comunist-German. Comuniştii germani au fost plasaţi de către sovietici în poziţii cheie în Berlin şi în întreaga zona de est. Organizarea şi consolidarea Partidul Comunist German a fost un proces dificil. URSS a întâmpinat dificultăţi şi în încercarea de a-l transforma într-un partid naţional majoritar deoarece germanii îi detestau pe ruşi, fiind văzuţi ca un ocupant străin.
7 din 7
Consolidarea Partidului Comunist din Germania s-a realizat şi prin fuziunea cu social-democraţii. Urmarea imediată a fost crearea Partidului Socialist Unit, asociat al administraţiei militar sovietice. După încheierea războiului, URSS s-a preocupat de preluarea controlului efectiv de către noul partid comunist.
Republica Democrată Germană sau RDG a fost denumirea oficială a Germaniei de Est având capitala în Berlinul de Est. Germania era împărţită în RDG, Estul Comunist şi RFG, Vestul capitalist. Imnul RDG era intitulat „Ridicaţi dintre ruine”. Intrarea RDG sub sfera de influenţă a URSS, a făcut ca sovieticii să profite economic de aceasta transferând sub titlu de „despăgubiri de război” o mare parte din industria Germaniei.
1 din 7
RDG comunistă a fost creată de URSS, cu ajutorul Partidului Socialist Unit şi impus cu forţa de către Stasi. În urma conferinţelor de la Ialta şi Potsdam, Europa a fost împărţită în două sfere de influenţă, între URSS şi aliaţii din Vest. Germania ocupată a fost împărţită în patru zone iar Berlinul cuprindea patru sectoare.
2 din 7
Situaţia creată după cel de-al doilea război mondial a fost descrisă cel mai bine de premierul britanic Winston Churchill, printr-un discurs ţinut în SUA, în 1946: „De la Stettin, de pe ţărmul Balticii, la Trieste, Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a lungul continentului. În spatele ei se află toate capitalele statelor vechi din Europa Centrală şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia, toate oraşele renumite şi populaţia din ţările lor au fost atrase în ceea ce trebuie să numesc sfera sovietică”.
3 din 7
RDG a fost afectat economic atât de controlul abuziv al URSS cât şi de plecarea unui număr mare de oameni spre Germania de Vest, acolo unde găseau condiţii de viaţă mai bune, şi mai presus de asta se bucurau de libertate.
4 din 7
Berlinului a fost divizat în două oraşe, în două administraţii municipale, Berlinul de Vest şi Berlinul de Est. La început cetăţenii celor două oraşe se bucurau de libertatea de mişcare, în ciuda punctelor de control sau a altor restricţii. De asemenea, cele două oraşe aveau linii telefonice, canalizarea şi transportul în comun. O mare parte a populaţiei aveau rude, prieteni şi cunoştinţe în cealaltă parte a oraşului decât cea în care trăiau.
5 din 7
În 1952, RDG a hotărât închiderea graniţele cu RFG pentru a stopa migrarea propriilor cetăţeni. S-a finalizat construcţia graniţei interne a Germaniei, avânt în total o lungime de 1381 km, garduri de sârmă ghimpată şi pază armată. Paza era asigurată de grăniceri, plasaţi cu faţa spre interior pentru ai intimida şi a stârni teamă printre cetăţenii Germaniei de Est.
6 din 7
În 1961, sovieticii şi autorităţile comuniste se mândreau cu ridicarea unei bariere ce avea să separe RDG de partea occidentală. Trecerea spre Germania de Vest era considerată o infracţiune gravă, pe care autorităţile comuniste era dispuse să o pedepsească cu moartea.
7 din 7
RDG era constituită după modelul sovietic, exista un singur partid, Partidul Socialist Unit din Germania. Liderul partidului era şi conducătorul statului. Pe parcursul existenţei RDG, aceasta a avut doi conducători: Walter Ulbricht şi Erich Honecker.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Karl Marx
Karl Marx a fost părintele ideologiei comuniste. Ideile lui au avut la bază materialismul dialectic. Concepţiile lui Marx au exercitat o influență majoră asupra mișcării muncitorești.
Experiența Sovietică
Revoluţia bolşevică se referă la acţiunea liderului partidului bolșevic Vladimir Lenin, când revoluţionarii de extremă stânga au dat o sângeroasă lovitură de stat împotriva Guvernului Provizoriu.
Lenin
Lenin a fost un revoluționar rus care, alături de bolşevici, a preluat puterea politică. A devenit conducătorul noului regim instaurat, reuşind să alinieze Rusia după bunul său plac.
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Djugaşvil, supranumit „Stalin”, a fost președintele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și o figură centrală a lumii comuniste.
Mihail Sergheevici Gorbaciov
Gorbaciov a avut un rol important în promovarea păcii la nivel mondial. A fost preocupat de reluarea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu SUA.