Societatea și administrația înainte de Primul Război Mondial
Populația țării a sporit constant în deceniile premergătoare Primului Război Mondial. Odată cu dezvoltarea și modernizarea economiei, populația a început să înflorească. Motivul a fost acela că oamenii au avut acces la diferite îmbunătățiri ale situației sociale. Creșterea populației nu a fost însă uniformă pe tot teritoriul țării. Cel mai mare procent l-a avut mediul rural, acesta reprezentând aproximativ 85% din populație.
1 din 3
Luate la un loc, Principatul Valahiei cu cel al Moldovei, aveau în jur de patru milioane de locuitori. Dintre acestea, două milioane și jumătate aparțineau Munteniei, iar restul de un milion și jumătate, Moldovei. În ultimul deceniu, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, populația țării a ajuns la aproximativ șase milioane și jumătate de locuitori.
2 din 3
În anii premergători războiului, se observă o anumită creștere a populației urbane. Astfel, la câțiva ani înainte de Primul Război Mondial, procentul populației urbane a fost în creștere, acesta ajungând la 20% din totalul populației. Drept urmare, procentul oamenilor care trăiau în mediul rural a scăzut ușor spre 80.
3 din 3
Datorită creșterii procentajului urban al populației, a avut loc o continuă dezvoltare a târgurilor și orașelor. Cel mai bun exemplu al acestei dezvoltări este Bucureștiul, acesta fiind principalul centru demografic al vremii. În ajunul Primului Război Mondial, orașul București a numărat o populație de aproximativ 400 de mii de locuitori.
Creșterea constantă a populației până la Primul Război Mondial s-a datorat unei înalte rate a natalității, ușor atacată de o rată a mortalității echilibrată. Natalitatea țării era în floare, mai ales în zona rurală, în timp ce mortalitatea și-a menținut poziția naturală, fără a deregla sporul natural. De asemenea, au existat și perioade în care rata mortalității era în continuă creștere, dar aceasta a fost înăbușită de la sine.
1 din 3
O diferență covârșitoare a existat între mediul rural și cel urban. Creșterea continuă a populației a fost salvată, în primul rând, cu ajutorul zonelor rurale. În aceste zone, nașterile depășeau decesele, cel puțin în primele decenii ale conducerii lui Carol I, cu peste un milion. În zonele urbane, situația a fost diferită, îndeosebi în rândul copiilor.
2 din 3
Rata înaltă a mortalității în mediul rural a fost o piedică puternică în creșterea populației până la izbucnirea Primului Război Mondial. Principala cauză a decesului la copii a fost lipsa de îngrijire corespunzătoare. Aceasta consta în alimentație proastă, igienă precară și asistență medicală necorespunzătoare.
3 din 3
Alte cauze ale creșterii ratei mortalității au fost puternicele secete pe care mediul rural le-a simțit în acea perioadă. De asemenea, epidemiile de vărsat de vânt și holeră, care au tras după ele multe vieți.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Curente de opinii în politică și societate
Odată cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand întreaga Europă se pregătea cu îngrijorare de război. Această deteriorare continuă a situației internaționale a fost privită negativ, atât de către regele Carol I, cât și de către liberari și conservatori. România se află în mijlocul unui conflict european în totală expansiune. Trebuia să aleagă o tabără de luptă, politica de neutralitate fiind temporară.
Relațiile internaționale ale României înainte de Primul Război Mondial
De la statutul de principat autonom, în cadrul Imperiului Otoman, România a trecut la acela de Regat. S-a afirmat în sud-estul Europei drept un factor de stabilitate politică și economică.
Armata Română
După încheierea Războiului de Independență, România nu a mai participat la niciun conflict. Astfel, armata română s-a aflat la sfârșitul unei perioade de aproape 40 de ani de pace. Lipsurile armatei române s-au evidențiat prin participarea la al doilea război balcanic.
Economia înainte de Primul Război Mondial
Economia României înainte de Primul Razboi Mondial, agricultura și problema agrară, centre industriale importante, sistemul bancar, investiții străine, personalități ale dezvoltării economice românești, transporturile și comerțul extern