Economia înainte de Primul Război Mondial
Deceniile premergătoare Primului Război Mondial au avut un rol decisiv pentru dezvoltarea economică. În multe domenii, economia se îndrepta spre forme europene, moderne. Țara se dezvolta neîncetat, căpătând un caracter urban. Industrializarea a luat un avânt puternic. Infrastructura modelului capitalist de economie începea să prindă contur. Atât liberalii, cât și conservatorii încurajau înteprinderea particulară modernă. Însă rolul statului de înteprinzător și reglementator s-a dovedit unic și de neînlocuit pentru progresul economic.
1 din 3
Agricultura reprezenta în continuare baza economiei. Majoritatea populației trăia în mediul rural. Creșterea continuă a producțiilor și modificarea neîncetată a reformei agrare nu a dus însă la dezvoltarea economică a țărănimii.
2 din 3
Industrializarea era în mare parte inegală, în ciuda dezvoltării impresionante. Relația avantajoasă între industriile principale și agricultură se dezvolta încet și anevoios.
3 din 3
Legăturile economice cu spațiul european au devenit mai ample. Relațiile nu erau însă pe picior de egalitate. Piețele străine, furnizorii străini pentru produse agricole și bunuri manufacturate au ajuns de neînlocuit pentru buna funcționalitate economică. Capitalul străin este și va fi mereu important în economie, atât pentru bunurile de consum, cât și pentru industrie. Astfel, dependența țării față de Marile Puteri ale Europei Occidentale era în continuă creștere.
În deceniile de dinaintea începerii Primului Război Mondial, agricultura a continuat să reprezinte baza de fier a economiei. Aceasta asigura o mare parte din exporturile țării. Responsabilitatea pentru producția în plină dezvoltare rămânea pe umerii țăranilor. Aceștia aveau însă probleme financiare. Astfel, liberalii au acordat atenție țărănimii, care era majoritar săracă și, prin diferite reforme, au ajutat la dezvoltarea acesteia.
1 din 6
Mulți dintre oamenii politici ai vremii recunoșteau problemele și neajunsurile economice ale țăranilor. Aceștia încercau să continue reforma agrară existentă și să dezvolte diferite înțelegeri agricole.
2 din 6
Punctul culminant al dezamăgirii populare s-a manifestat prin explozia răscoalei țărănești din satul Flămânzi, Moldova. Răscoala s-a extins cu repeziciune pe întreg teritoriul țării.
3 din 6
Neajunsurile și sărăcia țăranilor s-au agravat odată cu dezvoltarea puternică a producției agricole. Suprafețele cultivate se extindeau neîncetat.
4 din 6
Atât reprezentanții liberali, cât și cei conservatori au înteles că era timpul unei schimbări majore pentru a spori productivitatea agrară. Succesul băncilor populare și al creditelor destinate special țăranilor s-a datorat în mare parte liberalului Spiru Haret.
5 din 6
P
Productivitatea pământului era afectată în mod negativ, din cauza traiului sărac al țăranilor. Alimentația săracă, fără carne și lactate, bazată pe mămăligă, afecta grav starea de sănătate oricum precară a țăranilor. Un alt obstacol puternic în calea dezvoltării economice în rândul țăranilor era analfabetismul răspândit. Această situație făcea destul de dificil accesul la noile tehnologii și participarea în cadrul vieții sociale.
6 din 6
După cel de-al doilea Război Balcanic, Ionel Brătianu a restructurat suprafața de pământuri ale moșierilor și arendașilor, pentru a îndeplini necesitatea țăranilor de a poseda pământ. O parte semnificativă a acestor pământuri a ajuns în cele din urmă în mâinile țărănimii.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Curente de opinii în politică și societate
Odată cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand întreaga Europă se pregătea cu îngrijorare de război. Această deteriorare continuă a situației internaționale a fost privită negativ, atât de către regele Carol I, cât și de către liberari și conservatori. România se află în mijlocul unui conflict european în totală expansiune. Trebuia să aleagă o tabără de luptă, politica de neutralitate fiind temporară.
Relațiile internaționale ale României înainte de Primul Război Mondial
De la statutul de principat autonom, în cadrul Imperiului Otoman, România a trecut la acela de Regat. S-a afirmat în sud-estul Europei drept un factor de stabilitate politică și economică.
Armata Română
După încheierea Războiului de Independență, România nu a mai participat la niciun conflict. Astfel, armata română s-a aflat la sfârșitul unei perioade de aproape 40 de ani de pace. Lipsurile armatei române s-au evidențiat prin participarea la al doilea război balcanic.
Societatea și administrația înainte de Primul Război Mondial
Stuctura demografică,rata mortalității și a natalității, împărțirea administrativ-teritorială, clasele sociale rurale și urbane, viața politică și partidele, situația electorală.
- Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic Gold, 2011
- Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor, Ed. Humanitas, 2011
- Ioan Scurtu, Istoria românilor de la Carol I la Nicolae Ceaușescu, Ed. Mica Valahie, 2012
- Dan Berindei, Societatea românească în timpul lui Carol I, Ed. Cartex, 2016
- Marinela Elena Bogdan