Drumul spre război
Datoria neplătită a Primului Război Mondial
Primul Război Mondial s-a sfârșit. Forțele unite ale Marii Britanii, Franței, Italiei și ale Statelor Unite ale Americii - Antanta au învins trupele Germaniei, Austro-Ungariei și ale Imperiului Otoman - Puterile Centrale.
1 din 2
Armistițiul dintre Aliați și Germania a fost cunoscut sub numele de Armistițiul de la Compiègne, după localitatea în care acesta a fost semnat. Acesta a fost înțelegerea care a oprit lupta în vestul Europei.
2 din 2
Chiar dacă armistițiul a dus la încheierea luptelor, a fost nevoie de șase luni pentru a negocia pacea. Pacea a fost încheiată în cadrul Conferinței de Pace de la Paris. Tratatul de pace a fost înregistrat de către Secretariatul Ligii Națiunilor și a fost tipărit în rândul tratatelor Ligii Națiunilor.
Tratatul de la Versailles a fost semnat. Prin acest tratat, Germania a fost forțată să se dezarmeze, să facă concesii teritoriale substanțiale și să plătească despăgubiri către țările care au făcut parte din Antanta.
1 din 4
Tratatul a afectat Germania în numeroase feluri. Germania a pierdut provinciile Alsacia și Lorena, care au fost restituite Franței. Eupen-Malmedy a fost dat Belgiei, iar Schleswig-Holstein Danemarcăi. Cele mai serioase pierderi au fost în partea de est, unde Germania a pierdut o suprafață mare din vestul Poloniei. Regiunea a fost restituită pentru că această țară și-a redobândit independența după mai bine de un secol în care teritoriul Poloniei a fost împărțit între Imperiul Țarist, Imperiul German și Austro-Ungaria. De asemenea, Germania a pierdut teritorii în favoarea noului stat, Cehoslovacia.
2 din 4
Germania a pierdut coloniile din Africa și i-a fost interzisă unificarea cu Austria. Zona Rinului a fost demilitarizată. Astfel, numărul forţelor armate germane a fost redus la 100.000 de oameni, fără obligativitatea serviciului militar. Totodată, Germaniei i-a fost interzisă producerea armelor sau importul de arme.
3 din 4
Economia germană a fost atât de slabă, încât doar un mic procent din cele 132 miliarde de mărci aur de reparații au fost plătite în valută. Cu toate acestea, această sumă a fost o povară semnificativă pentru economia germană. Deși cauzele hiperinflației de după război au fost complexe și contestate, totuși germanii au învinovățit Tratatul de la Versailles pentru prăbușirea economiei lor. Unii economiști au aproximat că reparațiile au reprezentat o treime din hiperinflație.
4 din 4
Germania nu a fost acceptată în cadrul negocierilor pentru pace. Prin urmare, la scurt timp după retragerea din lucrările Conferinței de Pace, guvernul german a emis un protest împotriva cererilor tratatului. Germanii considerau aceste cereri neloiale, văzându-le ca pe o încălcare de onoare. Indiferent de orientarea politică, toți germanii au denunțat tratatul ca fiind o insultă adusă onoarei naționale, în special prevederea care făcea Germania vinovată de începerea războiului.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Sfârșitul Primului Război Mondial și Conferința de Pace de la Paris
Cele 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson, Reacția Germaniei și a Puterilor Antantei, Clauzele privind Germania, Situația fostului Imperiu Otoman, Concluzii și urmări.
Accederea lui Hitler la putere
În urma încercării nereușite de a răsturna guvernul provinciei Bavaria, Hitler este întemnițat. În închisoare, acesta a scris cartea autobiografică „Mein Kampf”, „Lupta mea”. „Mein Kampf” a fost lucrarea de referință pentru întreaga ideologie nazistă. Ea a fost sursa de inspirație ce a „justificat” expansiunea Germaniei și întreaga politică genocidară.
Germania nazistă
O dată cu preluarea destinelor Germaniei de către Hitler, politica externă s-a orientat către distrugerea edificiului de la Versailles, pe care mulți germani îl considerau un „Diktat” umilitor.
Blitzkrieg
Blitzkrieg înseamnă „război fulger”. Este o doctrină militară ofensivă, folosită de armata germană, în al Doilea Război Mondial.
- Constantin Vlad, Diplomaţia secolului XX, Fundaţia Europeană Titulescu, Bucureşti, 2006
- Constantin Hlihor, Istoria secolului XX, Ed. comunicare.ro, Bucureşti, 2000
- Marea conflagraţie a secolului XX : A doilea război mondial, Ediţia II, Ed. Politică, Bucureşti, 1974
- Nicolle David, The Italian Invasion of Abyssinia 1935–1936, Westminster, Maryland, Osprey Publishing, 1997
- Helen Graham, The Spanish republic at war, 1936–1939, Cambridge, Cambridge University Press, 2002
- Andrew Roberts, Furtuna războiului,O nouă istorie a celui de-al Doilea Război Mondial, Litera, București, 2013