- 1. Cadrul general
- 2. Constituirea Asociaţiilor Studenţeşti
- 3. Politizarea învăţământului superior
- 4. Rolul Asociaţiilor Studenţeşti subliniat de comunişti
- 5. Activităţi culturale şi artistice ale Asociaţiilor Studenţeşti
- 6. Sărbătorirea Zilei de 23 August ca zi a eliberării României de sub jugul fascist
- 7. Asociaţiile Studenţeşti sub influenţa PCR şi a URSS
- 8. Calitatea de membru al Asociaţiilor Studenţeşti
- 9. Asociaţia Română pentru Legături cu Uniunea Sovietică
- 10. „Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii”
- 11. Preocupări ale Asociaţiilor Studenţeşti sub influenţa politică
- 12. A doua Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti
- 13. Seminar al Asociaţiei Studenţeşti din centrul universitar Timişoara
- 14. Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti
- 15. Lideri ai Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti
- 16. Adunarea Consiliului Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul Universitar Timişoara
Asociaţii Studenţeşti Comuniste
De la rezistența studenților la subordonarea lor
Fiecare organizaţie de înrolare a tineretului avea sarcinile bine trasate sau stabilite, că fiecare activitate organizată era supusă unei verificări şi unui control sever din partea autorităţilor comuniste. Nici cadrele didactice nu erau scăpate de privirea partidului, fiind puse sub supraveghere, pentru că ele constituiau elementul formator. Profesorii erau direct implicaţi în educarea „viitorilor patrioţi” ai statului. Toate aceste rigori ale comuniştilor se năşteau din teama de răzvrătire a tineretului, cu sprijinul cadrelor didactice. Studenţii erau principalul pericol, deoarece au reuşit să surprindă regimul prin organizarea de manifestaţii şi de mişcări anticomuniste.
1 din 7
Asociaţiile studenţeşti erau deosebit de importante pentru întregul sistem comunist, deoarece, prin intermediul lor, se reuşea mai uşor controlarea tineretului. Acestea aveau obligaţia de a păstra o relaţie strânsă cu conducerea comunistă, precum şi cu UTM şi cu Casa de Cultură a Studenţilor.
2 din 7
Pentru a se face cunoscute şi a fi aplicate cerinţele şi planurile PMR era nevoie de subordonarea tuturor instituţiilor de învăţământ, indiferent de nivel. Se urmărea în special atragerea cadrelor didactice, urmată, bineînţeles, de o atragere a copiilor şi tinerilor de la cele mai fragede vârste.
3 din 7
Asociaţiile studenţeşti trebuiau să participe efectiv la îmbunătăţirea tuturor formelor de practică în producţie, la elaborarea căilor şi metodelor legării învăţământului superior de practică. Rezoluţia a subliniat că asociaţiile studenţeşti luptă pe mai departe pentru a dezvolta şi întări prietenia şi colaborarea frăţească între studenţii din RPR şi studenţii din URSS şi chiar din toate ţările de democraţie populară.
4 din 7
Orice activitate sau iniţiativă propusă şi desfăşurată din ordinele partidului era urmărită îndeaproape de autorităţi şi se exagera importanţa sau efectele acesteia, pentru o manipulare în masă. Prin transmiterea cât mai inexactă a realităţii se dorea încurajarea tineretului să adere la ideile comuniste, să accepte situaţia creată ca fiind una normală, să susţină şi să devină fideli regimului.
5 din 7
Partidul Comunist urmărea ca orice eveniment, indiferent de amploare – adunare, directive sau hotărări, o simplă dezbatere sau conferinţă etc. – să fie intens mediatizat, să fie cunoscut şi să se bucure de cât mai mulţi participanţi şi aderenţi.
6 din 7
Asociaţiile studenţeşti erau chemate să ajute studenţii aflaţi încă sub influenţa unor concepţii idealiste şi prejudecăţi mistice să se elibereze de aceste rămăşiţe ale trecutului în gândire, pentru a putea forma adevăraţi intelectuali de valoare.
7 din 7
Cu orice ocazie, autorităţile comuniste subliniau că asociaţiile studenţeşti au avut un loc de frunte în munca de educare politică, dezvoltând în rândul studenţilor sentimente de dragoste, stabilind frăţii între tineretul român şi minorităţile naţionale.
Asociaţiile studenţeşti au fost create pe baza Hotărârii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din iunie 1956 ca o măsură de îmbunătăţire a muncii politico-educative în rândul studenţilor. Acestea erau organizaţii profesionale ale studenţilor care aveau sarcina de a se ocupa de activitatea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, de activitatea cultural-artistică şi sportivă în rândul studenţilor, precum şi de a rezolva probleme gospodăreşti şi de asistenţă socială ale studenţilor, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid şi cu îndrumarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor Uniunii Tineretului Muncitoresc- UTM.
1 din 7
Asociaţiile studenţeşti din România au fost folosite, în perioada comunistă, ca instrumente de propagandă politică în rândul studenţilor. Înfiinţarea acestora se leagă de acţiunile de nesupunere a studenţilor faţă de directivele şi sarcinile creionate de partid. În anii 1956-1957 studenţii din mai multe centre universitare din România s-au întors împotriva regimului comunist.
2 din 7
Autorităţile comuniste au manifestat o grijă deosebită faţă de tineretul român, în special faţă de studenţi. Trebuie menţionat că nu doar studenţii, ci şi copiii de la cele mai fragede vârste erau înregimentaţi în organizaţii create cu scopul îndoctrinării cu învăţământul marxist-leninist. După momentul 1956, când studenţii au avut curajul să înfrunte direct autorităţile comuniste, s-au organizat o serie de exmatriculări şi sancţionări în rândul studenţilor.
3 din 7
Încercarea de a-i manipula şi controla pe studenţi, acea îndoctrinare în masă nu trebuie să ducă la minimalizarea pregătirii ştiinţifice a studenţilor din această perioadă. Activităţile culturale denotă foarte clar acest aspect. Un aspect pozitiv al vieţii studenţilor după constituirea Asociaţiei Studenţeşti a fost acordarea de burse, locuri în cămine, chiar şi asigurarea mesei la cantină, totul fiind făcut în funcţie de anumite criterii stricte.
4 din 7
Autorităţile comuniste afirmau că asociaţiile studenţeşti erau chemate să participe activ la marea operă de educare a tineretului din universităţi şi instituţii de învăţământ superior în spiritul dragostei pentru adevărul ştiinţific, al pasiunii ştiinţifice, în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al devotamentului faţă de Partidul Muncitoresc Român-PMR şi faţă de statul democrat-popular român.
5 din 7
Experienţa şi îndrumările Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice-URSS au fost folosite în învăţământul românesc, inclusiv în organizarea şi trasarea sarcinilor instituţiilor de înregimentare a studenţilor. PMR, sub directa influenţă a URSS şi-a pus serios problema mobilizării şi disciplinării mediului studenţesc.
6 din 7
În cadrul primei Conferinţe a Asociaţiilor Studenţeşti din Centrul Universitar Bucureşti s-a stabilit că Asociaţiile studenţeşti trebuiau să contribuie intens la formarea multilaterală a tinerilor intelectuali. Acestea au devenit, treptat, organizaţii active în viaţa studenţilor.
7 din 7
Preşedinte al comitetului de organizare a Asociaţiilor studenţeşti a fost desemnat fostul preşedinte al României postdecembriste Ion Iliescu, numit ulterior preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Șoimii Patriei
Organizația Șoimii Patriei a fost o „organizație de masă a copiilor preșcolari și școlari între 4 și 7 ani”. A fost creată de către PCR din dorința de a manipula și educa în spiritul comunist copiii de vârste fragede. Copiii încadrați în Șoimii Patriei erau îndoctrinaţi politic şi înregimentaţi în sistemul comunist.
Pionierii patriei
„Pionierii” au fost o organizație de masă a elevilor cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. Prin crearea Organizației de Pionieri, PCR urmărea educarea comunistă, crearea unor cetățeni de nădejde ai patriei, așa presupușii copii „multilateral dezvoltați”.
Uniunea Tineretului Comunist
Prin Uniunea Tineretului Comunist se urmărea înregimentarea tineretului din fabrici, universități, școli, unități militare, în vederea transformării acestuia într-un susținător fidel al regimului dictatorial. Tineretul era supus unei educații în spiritul marxist-leninist și unui învățământ politic. Se încerca chiar anularea gândirii individuale a tinerilor. Aceștia luau cunoștință numai despre realizările mult exagerate ale partidului.
Casa de Cultură a Studenților
Partidul Comunist Român a pus în sarcina Casei de Cultură a Studenților educarea şi cultivarea comunistă a tineretului studenţesc. Se urmărea formarea ideologică marxist-leninistă, dar şi înarmarea acestuia cu o educaţie patriotică socialistă. Casa de Cultură a Studenților a reușit să dețină un rol important în îndrumarea şi educarea tineretului studenţesc. A fost un loc de întrunire, distracţie şi relaxare, precum şi de comunicare...