- 1. Primele semne ale reformelor iluministe din Coroana Cehă
- 2. Statutul iobagilor în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
- 3. Reformele agrare ale Habsburgilor
- 4. Manufacturi și producție în secolul al XVIII-lea
- 5. Condițiile schimburilor economice din secolul al XVIII-lea din Coroana Cehă
- 6. Prohibiția vamală și falimentul de stat din 1811
Progres și regres în Imperiul Habsburgic în secolul Luminilor
Îndrăzneala lui Iosif al II-lea și reactivarea vechii ordini
După pierderea Sileziei - partea aferentă istoric Coroanei Cehe - de către Habsburgi, monarhia a pierdut un important releu economic. Din acel moment Maria Tereza și apoi Iosif al II-lea au sprijinit - mai puternic - dezvoltarea manufacturilor, atelierelor și schimburile comerciale în Moravia, centrul și vestul Cehiei de astăzi. Mai mult, Iosif al II-lea, ... a devenit conștient că progresul statului - din punct de vedere economic - are legătură și cu gradul de avans social al populației monarhiei. Edictul de toleranță și desființarea robotei decretate de acesta - deși cu un traseu existențial scurt - stau mărturie asupra abordării cerebrale a situației politice, sociale și economice a statului de către Habsburgii luminați. Desigur, frântura de măsuri liberale a fost anulată după moartea lui Iosif al II-lea de partida politicii tradiționale, mult prea puternică pentru acceptarea unei asemenea schimbări sistemice.citește mai mult
Istoriografia cehă a ajuns la concluzia că momentul în care împărații Habsburgi au demarat o politică de măsuri care se baza pe o întreagă fundație de gândire iluministă a fost ca urmare a războiului pentru succesiunea tronului în debutul domniei Mariei Tereza. Practic, ea a conștientizat că Imperiul se află într-o situație critică, iar îmbunătățirea vieții și a traiului populației de rând ar fi dus la ridicarea calității și puterii monarhiei habsburgice. Teritoriile Coroanei Cehe au fost „terenul de încercare al acestor măsuri sociale, politice și economice, care își aveau originea în gândirea iluministă.
1 din 7
Momentul războiului pentru succesiunea tronului monarhiei habsburgice din debutul domniei Mariei Tereza a fost interpretat de către istoriografie drept punctul în care suveranii monarhiei au conștientizat că o serie de mutări și măsuri sociale, economice și politice - având ca sursă gândirea contemporană iluministă - sunt mai mult decât necesare. Cum principalele desfășurări de operațiuni militare din timpul conflictului au avut loc pe teritoriul Coroanei Cehe, primele normări sociale ale acestei noi forme de absolutism luminat au fost asamblate și implementate aici.
2 din 7
După terminarea războiului pentru succesiunea tronului monarhiei habsburgice, încheiat cu recunoașterea drepturilor Mariei Terezia, contelui Frederic Vilem Haugvice i-a revenit sarcina de a convinge stările din Coroana Cehă să contribuie anual - timp de 10 ani - cu o sumă care putea asigura întreținerea unei armate permanente de 100.000 de soldați. În acest scop au fost înființate reprezentanțe ale împărătesei Maria Tereza în care funcționarii erau autorizați să ia măsuri stricte pentru realizare scopului operațional al armatei iar subordonarea lor era directă față de Maria Tereza.
3 din 7
Decizia de a modifica structura deciziei politice din administrația Coroanei Cehe de către Maria Tereza, în sensul măririi rapidității cu care funcționarii luau măsuri în teritoriile cehe, atunci când ele erau necesare. „Frânele” puse de sistemul de „filtre” juridico-administrative ale regiunilor care compuneau Coroana Cehe, în tentativa Habsburgilor de a răspunde atacurilor militare prusace din timpul războiului pentru succesiunea tronului monarhiei, au fost evidente. Iar acestea, din punctul de vedere al administrației imperiale, trebuiau eliminate pentru o mai bună funcționare a acesteia. „Puterea administrativă a stărilor - mai ales a marii nobilimi - era considerată în mod justificat obstacolul oricărei reforme a organismului de stat. Reprezentanții politici ai fiecărei țări urzeau intrigi unii împotriva altora, respingeau intervențiile cabinetului suveranului, întârziau adoptarea chiar și a celor mai utile măsuri, erau vinovați de tergiversarea administrării impozitelor (contribuțiilor) și de proasta dotare a armatei”. (Vratislav Vanicek)
4 din 7
În contextul setului de măsuri luate de Habsburgii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-a insinuat și numirea, tot mai pregnantă, în administrația locală din teritoriile monarhiei a unor funcționari cu pregătire juridică temeinică. De asemenea, autoritatea habsburgică a realizat și inventarierea terenurilor agricole - în două etape -, proces numit și cadastrul terezian. În aceeași ordine a modernizării monarhiei habsburgice s-a luat măsura desemnării talerului de argint drept moneda principală de schimb. De menționat faptul că în posesiunile habsburgice din teritoriul de astăzi al României - Transilvania și Banat - a fost realizat același tip de cadastru.
5 din 7
Dacă în Evul Mediu, în anumite perioade, Coroana Cehă a fost conectată și de alte regate, devenind un fel de uniune personală a regilor de pe tron - cazul Jagellonilor care erau și regi ai Ungariei -, după bătălia de la Bila Hora, controlul total al Coroanei Cehe a fost preluat de către dinastia de Habsburg. Teritoriile cehe au devenit uniuni dinastice al Habsburgilor, iar odată cu Carol al VI-lea și Maria Tereza teritoriile cehe au intrat într-o uniune reală cu celelalte teritorii ale monarhiei sub conducerea împăraților de Habsburg.
6 din 7
Problemele principale și considerate cele mai importante de pe cuprinsul Imperiului Habsburgic intrau sub autoritatea împărătesei care era ghidată de un Consiliu de Stat înființat în 1760. Linia de comandă inferioară dinspre acest consiliu de la Viena spre teritoriile monarhiei - și cazul Coroanei Cehe - era reprezentată de cancelariile din fiecare regiune, ca părți integrante ale monarhiei. În cazul orașelor libere regale, autoritatea subordonată direct consiliului de stat era consiliul orășenesc. Coborând încă un nivel, la cel al prefecturilor se găsea un hatman, plătit din fondurile statului și care rezida în capitala regiunii.
7 din 7
Împărații Habsburgi și-au dat seama că modernizarea Imperiului necesita intervenția în structurile lui politice diverse, date fiind condițile și tradițiile istorice diferite ale teritoriile Confederației Habsburgilor - cazul Coroanei Cehe. Ei au luat măsuri pentru depășirea dublelor jurisdicții care îngreuna actul guvernării. Mai precis, acest aspect s-a dovedit în momentul în care s-au desfășurat conflictele din perioada războiului pentru succesiunea tronului monarhiei. Imediat după încheierea lui, împărăteasa Maria Tereza a intervenit abrupt în administrația teritoriilor cehe. „În 1749 s-a produs o schimbare fundamentală a formei de stat a țărilor Coroanei cehe în cadrul monarhiei habsburgice. Cancelariile superioare cehe și austriece de până atunci (un anumit fel de ministere independente care se ocupau de administrarea țărilor cehe și a celor din ținutul Alpilor de lângă curtea suveranului) au fost desființate și în locul lor au fost create două instituții centrale noi comune pentru ambele țări. A fost vorba despre Directorium in publicis et camerabalis (pentru administrația publică și financiară) și Oberste Justiztelle (pentru justiție). În 1753 în fruntea Haus-Hof-und Staats
În momentul încheierii Războiului de 7 Ani situația țăranilor iobagi din Monahia Habsburgică era una complicată, datorită unui cumul de factori. Gradul de împovărare a gospodăriilor acestora, numărul în creștere a populației - în general -, simultan cu stagnarea ofertei de alimente disponibile, toate acestea pe fondul productivității agricole mediocre ale acestora de pe proprietățile marilor nobili, erau semne ale unui sistem economico-social asupra căruia trebuia intervenit. Proporțional cu creșterea datoriilor și a gradului de împovărare a gospodăriilor au scăzut „încasările” din vistieria imperială. Împărăteasa Maria Tereza, la sugestia consilierilor săi, a decis să intervină în relația împărat-supuși în scopul ameliorării situației acestora.
1 din 7
La jumătatea secolului al XVIII-lea situația țăranilor iobagi din monarhia habsburgică era una complicată de mai mulți factori. Combinarea lor a dus la un „cocktail” care, în cele din urmă, a explodat. După încheierea Războiului de 7 Ani populația monarhiei era în creștere simultan cu stagnarea ofertei de alimente. La acest aspect s-a adăugat spirala împovărărilor gospodăriilor iobagilor din cauza diverselor dări care cumulau - fapt reieșit din cadastrul terezian - aprox. 42% din veniturile iobagilor. În sens invers, veniturile statului din „încasări” și taxe au scăzut foarte mult, fapt accelerat de pierderea Sileziei și de costurile războiului cu Franța.
2 din 7
Volatilitatea gospodăriilor țăranilor iobagi din monarhia habsburgică, productivitatea scăzută a terenurilor agricole ale marilor nobili pe care era utilizată forța de muncă a iobagilor, presiunea dărilor pe gospodăriile iobagilor care depăseau 40% din venituri, au determinat-o pe Maria Tereza să intervină în reglajul relației suveran-iobag. Dincolo de problema economică ce afecta în final balanța statului, mai exista și problema moralității și a abuzurilor la care erau supuși uneori iobagii, abuzuri pe care împărăteasa - sub imperativele valorilor morale pendulate de Iluminism - le dorea corectate. „Numai în felul acesta putea fi înlăturat deficitul de capital bănesc, productivitatea scăzută a muncii și sărăcia morală a unei mari părți din populația cehă. Maria Tereza atrăgea mereu atenția hatmanilor că nu trebuie comise nedreptăți față de iobagi[...]Reformatorii iluminați din anturajul reginei au demonstrat apoi direct că revendicările fiscale ale statului erau justificate, statul având obligația (nu numai dreptul) de a interveni în relația dintre supuși și suveran în scopul îmbunătățirii situației supușilor”. (Vratislav Vanicek)
3 din 7
Situația socială a țăranilor iobagi din Imperiul Habsburgic în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost una care a erupt în revolte și răscoale succesive. Prima dintre ele s-a petrecut în Silezia austriacă, iar - la câțiva ani după -, câteva cazuri de abuzuri asupra iobagilor de pe unele domenii din Coroana Cehă erau sub ancheta prefecților imperiali. Asupra tratamentului la care erau supuși țăranii șerbi - dintr-un exemplu din spațiu rus - ne oferă mărturie un anunț dintr-un ziar contemporan, citat de Eric Hobsbawn. „Țăranul tipic era șerb, lipsa lui de libertate fiind vecină cu sclavia; o știre din ziarul «Gazette de Moscou»(1801), făcea reclamă: « De vânzare trei vizitii bine instruiți și foarte prezentabili, totodată două fete, de 18 și 15 ani, ambele frumușele și pricepute în diverse feluri de munci manuale. Aceeași casă are de vânzare două coafeze, una de vârsta de 21 de ani, care știe să scrie, să citească, să cânte la un instrument muzical, cealaltă potrivită spre a face părul domnilor și al doamnelor; de asemenea piane și orgi »”. (Eric Hobsbawn)
4 din 7
Anul 1771 a amplificat tensiunea generată de situația complicată a iobagilor din Imperiul Habsburgic. Scânteia a fost reprezentată de anul extrem slab al recoltelor agricole, însoțit de o epidemie de ciumă care a bântuit prin teritoriile Coroanei Cehe. O parte a ofițerilor și a funcționarilor înalți, membrii ai clerului și ai orașelor au prezentat situația grea a iobagilor în fața împărătesei Maria Tereza, cerând intervenția - pentru binele general al statului - în controlarea abuzurilor anumitor nobili față de țăranii de pe moșiile lor.
5 din 7
În urma apelurilor repetate ale unei părți însemnate din elita socială - ofițeri, înalți funcționari, preoți - către Maria Tereza de a bloca și controla abuzurile unora dintre marii nobili la adresa țăranilor iobagi de pe proprietățile lor, împărăteasa a emis patenta de robotă valabilă pentru Silezia. Pentru Coroana Cehă, ea a numit o comisie urbarială care trebuia să regleze numărul extrem de mare al robotei „datorate” de iobagi nobililor stăpâni. Trimisă în teritoriu, comisia a fost blocată de micile tergiversări practicate de administrația locală, căzută la pace cu nobilii din zonă.
6 din 7
În teritoriile Coroanei Cehe s-a răspândit de pe o moșie pe alta, printre țăranii iobagi, ideea potrivit căreia nobilii le ascund documente importante emise sub autoritate imperială care ar avea menirea să le amelioreze situația. Zvonul a căpătat putere datorită tergiversării lucrărilor Comisiei urbariale desemnată în 1771 să se ocupe de situația lor, iar în 1775 ea încă nu oferiseră niciun raport oficial. De pe un domeniu pe altul, ca să dea semnalul dorit, iobagii au intrat în „grevă”, sabotând zilele de robotă.
7 din 7
Anul 1775 a adus una dintre cele mai mari răscoale ale iobagilor de pe teritoriul monarhiei habsburgice, ea fiind declanșată în teritoriile Coroanei Cehe prin „grevele” de robotă. „Primul impuls l-a dat domeniul Teplice nad Metuji, dar în câteva zile revoltele, grevele și acțiunile de prezentare de petiții au cuprins toată Cehia de Nord-Est. Dintre centrele organizatorice ale revoltei cel mai important rol l-a avut primăria din Rtyn unde s-au adunat primarii de pe domeniul Nachod conduși de Antonin Nyvlt. În timpul unui marș colectiv spre Praga răzvrătiții au depus la diferite cancelarii petiții prin care cereau anularea robotei. În timpul ciocnirilor sângeroase care au avut loc în zilele de 24-28 martie 1775 (la Invalidovna în Praga, Chlumec nad Cidlinou, Doks, Mlada Boleslav, dealul Humel lângă Trutnov) cetele de răsculați au fost împrăștiate, dar mai târziu în timpul verii s-au produs alte incidente în mai multe locuri din Cehia și Moravia”. (Vratislav Vanicek)
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Țările Coroanei Cehe între domnia Mariei Tereza și Congresul de la Viena, Absolutismul luminat
Secolul al XVIII-lea a însemnat, în plan european, modificarea unor structuri care aveau o tradiție de câteva secole, dând naștere - prin intermediul Iluminismului - unui nou mod de raportare la politica socială care ne este, în mare parte, și astăzi familiar. Concepția de guvernare absolutist-iluministă a monarhilor dinastiei Habsburgi punea accent puternic pe relația dintre „structurile” cele mai inalte ale statului - împăratul -...
Rococo, regăsirea echilibrului și mecenatul artistic al aristocrației din Coroana Cehă
Stilul rococo a fost îmbrățișat de nobilimea cehă din motive de reconversie a puterii politice în capital social și cultural care reprezentau, în definitiv, tot forme de putere. Marea nobilime din Coroana Cehă a început, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, să preia rolul de elită culturală ca formă de recuperare a puterii politice pe care o pierduse în defavoarea împăraților Habsburgi.
Francmasoneria în teritoriile cehe
Prima lojă masonică apărută în teritoriile Coroanei Cehe a fost la Praga aproape de jumătatea secolului al XVIII-lea. Principalul merit care li se atribuie lojilor masonice din Coroana Cehă este faptul că au insistat și impus „umanizarea” codului penal și principiul egalității oamenilor în fața legii. Patriotismul autohton ceh a fost unul dintre ingredientele conștiinței naționale care s-a dezvoltat, inițial, la nivelul elitelor de...
- Agnew, Hugh, The Czechs and the land of the Bohemian Crown, Hoover Institution Press, 2004
- Dvornik, Frantisek, The Slavs: Their Early History and Civilization, American Academy of Arts and Sciences, Boston, 1956
- Hobsbawn, Eric, Era Revoluției. 1789 – 1848, Edit. Cartier, București, 2002
- Johnson, Lonnie R., Central Europe. Enemies, neighbors, friends, Oxford University Press, 1996
- Klapste, Jan, The Czech Lands in medieval transformation, Brill, Leiden, 2012
- Panek, Jaroslav, A history of the czech lands, Karolinum Press, Charles University, Prague, 2009
- Teich, Mikulas, Bohemia in History, Cambridge University Press, Cambridge, 1998
- Vanicek, Vratislav (coord.), Istoria țărilor coroanei cehe, Edit. Enciclopedică, București, 2007