Cadrul general a anului 1956

Congresul al XX-lea al PCUS milita pentru coexistenţa paşnică şi pluralitatea căilor de dezvoltare socialistă. Nu era vorba de o renunţare la ţările satelit, era vorba doar de o relativă liberalizare. Această destalinizare a fost receptată diferit în ţările din lagărul socialist, astfel că s-au declanşat adevărate seisme revoluţionare în Polonia şi Ungaria, datorită existenţei unor curente politice reformatoare.

Text

1 din 7

Polonia a reuşit să se alinieze noului sistem propus de Kremlin, dorind să evite o intervenţie militară a sovieticilor, în timp ce în Ungaria se declanşează o revoluţie ce este înfrântă prin intervenţia directă a trupelor sovietice care staţionau pe teritoriul ţării, fiind suplimentate cu trupe aduse din Uniunea Sovietică, precum şi din alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, inclusiv România.

Imagine

Text

2 din 7

În România, începând cu luna septembrie, s-au desfăşurat mai multe adunări în facultăţi, în care studenţii şi-au exprimat în mod deschis nemulţumirile. Ei au adus în discuţie probleme nedezbătute până atunci – relaţiile dintre U.R.S.S. şi România, necesitatea prezenţei trupelor sovietice în România, colectivizarea forţată a agriculturii, situaţia grea a studenţilor, falsitatea afişată de conducători şi de presa oficială în contradicţie cu realitatea – care erau şi revendicările susţinute de unguri şi polonezi.

Imagine

Text

3 din 7

Evenimentele care au avut loc în ţările aflate sub controlul sovietic, Polonia şi Ungaria, au produs îngrijorare în rândul elitei politice româneşti, ceea ce a determinat schimbări în politica dusă faţă de Moscova. Agitaţie s-a produs şi în rândul societăţii româneşti, care a perceput Revoluţia Maghiară şi evenimentele din Polonia ca pe un posibil semnal de schimbare a regimului din România. Liderii de la Bucureşti au fost interesaţi, încă din 23 octombrie, să cunoască „pulsul” populaţiei, pentru a evita o eventuală criză.

Imagine

Text

4 din 7

Membrii Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român au hotărât, într-o şedinţă, o serie de măsuri ce trebuiau aplicate pentru menţinerea controlului. S-a trecut la cenzurarea corespondenţei din şi către Ungaria, din teama creării unor legături între centrele anticomuniste, cenzurarea publicaţiilor venite din Ungaria, întărirea pazei la frontiera româno-ungară şi ţinerea în alertă a armatei, neacordându-se permisii şi concedii militarilor.

Imagine

Text

5 din 7

În România, ideea destalinizării a prins contur. Studenţii reprezentau un pericol pentru regimul comunist. Încă din primăvara-vara în mediile studenţeşti au apărut semne de nemulţumire faţă de regim, nemulţumiri exprimate fie deschis, în şedinţe U.T.M., fie pe căi ocolitoare, în discuţii pe holurile facultăţilor sau în camerele de cămin.

Imagine

Text

6 din 7

Conducerea de la Bucureşti a fost preocupată de adoptarea unor măsuri în vederea supravegherii învăţământului universitar. Studenţilor li s-au promis: condiţii mai bune, acces preferenţial la manifestări sportive şi culturale, extinderea bazei materiale, cămine, cantine, baze sportive, case de cultură, tabere studenţeşti.

Imagine

Text

7 din 7

Studenţii români erau nemulţumiţi de mai multe aspecte: de sistemul de acordare a burselor, de politizarea excesivă a programei de învăţământ, de birocratizarea structurilor U.T.M. Nemulţumirile studenţilor s-au acutizat pe fondul solidarizării cu studenţii polonezi şi unguri, după ascultarea unor ştiri la posturile de radio străine privind cursul evenimentelor din ţările vecine.

Imagine

Congresul al XX-lea al PCUS

Hrușciov își dorea să distrugă mitul lui Stalin, acela de mare conducător, un idol al statelor comuniste. Noul lider de la Kremlin nu era adeptul unor schimbări la nivelul regimului, ci practic urmărea legitimarea puterii sale. Pentru Hrușciov era greu să înlocuiască pe Stalin, „mult iubitului Stalin” de popoarele comuniste. Era momentul distrugerii cultului personalității lui Stalin, fiind prezentată adevărata față a fostului liderul de la Kremlin.

Text

1 din 7

Hrușciov nu își dorea slăbirea influenței și controlului asupra statelor satelit, ci încerca o reevaluare a relațiilor cu acestea. Cele mai importante probleme abordate în cadrul raportului lui Hrușciov sunt: restabilirea relațiilor „frățești” cu Iugoslavia, începerea unor relații diplomatice cu RFG, încheierea unui tratat cu Austria, acțiunii ale URSS ce aveau la bază principiul „coexistenței pașnice”, dintre cele două sisteme: socialist și capitalist.

Imagine

Text

2 din 7

Hrușciov se promova ca fiind cel care se va reîntoarce la politica gândită și făcută de părintele URSS, Lenin, că va readopta principiile lui Lenin, practic Hrușciov devenea un „restaurator al legalității socialiste și protector al birocrației împotriva terorii poliției secrete”. Hrușciov considera că URSS era centrul socialismului, sistem ce putea concura ușor cu cel capitalist.

Imagine

Text

3 din 7

Congresul i-a oferit posibilitatea lui Hrușciov să se afirme ca nou lider al URSS, este momentul decisiv al preluării puterii de către acesta, o legitimare a puterii. Sub numele de „Raport de activitate al CC al PCUS”, Hrușciov a prezentat toate tezele privind conducerea internă și externă ale URSS. Noul lider prezenta politica promovată de el ca fiind o revenire la ideologia marxist-leninistă. A profitat de moment și l-a acuzat indirect pe Stalin de abandonarea acestei ideologii, punând problema unei „devieri”.

Imagine

Text

4 din 7

În cadrul Raportului, Hrușciov a criticat cultul personalității, promovând la nivelul partidului o conducere colectivă. Practic era un atac la Stalin, al cărui cult al personalității era foarte pronunțat. Noul lider a subliniat că la nivelul partidului, în perioada lui Stalin, au avut loc multe abuzuri.

Imagine

Text

5 din 7

Hrușciov condamna cultul personalității deoarece pentru el acesta oferea ocazia săvârșirii de abuzuri în conducerea partidului, mai mult acest cult ducea la transformarea unui „activist sau altul într-un erou făcător de minuni”. Acest cult determina scăderea rolului partidului, acel rol conducător al partidului.

Imagine

Text

6 din 7

Raportul secret al lui Hrușciov a fost prezentat doar delegaților sovietici, celelalte delegații ale altor state comuniste au primit o copie a acestuia. Raportul avea rolul de a îl „demasca” pe Stalin, vinovat de îndepărtarea ideologia marxism-leninistă, promovându-se pe sine ca imagine a PCUS, a întregii lumi comuniste.

Imagine

Text

7 din 7

Textul raportului fusese pus la punct cu mult înainte de începerea congresului, fiecare cuvânt și informație fusese expusă cu mare atenție. Hrușciov a argumentat prezentarea raportului secret, afirmând: „nu este vorba de o afacere mică, am spus eu. Este vorba de mii și mii de oameni morți sau executați, și milioane de oameni condamnați la exil și închisoare. Nu ne putem deroba de aceasta. Dacă nu spunem adevărul congresului vom fi forțați să-l spunem mai târziu, însă nu în poziția de raportori, ci acuzați de complicitate. Nu am participat direct la aceste abuzuri de putere, dar vom fi culpabili de a le fi acoperit, după moartea lui Stalin, când le-am aflat”.

Imagine