Escaladarea Războiului Rece
Egiptului a fost atacat de către Franţa și Marea Britanie pentru redobândirea controlului asupra Canalului Suez și Israel care cerea încetarea atacurilor unităților neregulate egiptene „fadaiun” contra coloniilor și populației civile israeliene, precum și respectarea dreptului la navigație a vaselor israeliene prin Canalul Suez.
1 din 7
Criza politico-militară a izbucnit ca urmare directă a hotărârii prim-ministrului Gamal Abdul Naser de a naţionaliza Canalul Suez, respectiv respingerea ofertei americano-britanică de a construi barajul de la Assuan, lucrare care urma să permită irigarea unui milion de hectare de teren în Egipt şi să rezolve o parte din problemele de aprovizionare ale ţării.
2 din 7
Această hotărâre avea consecințe negative atât asupra Marii Britanii care era principala beneficiară a canalului cât şi asupra Franței. Negocierile nu au dus la nici un acord. Pierderea controlului asupra canalului, i-a determinat pe britanici şi francezi, împreună cu Israelul, să elaboreze un plan de ripostă asupra Egiptului.
3 din 7
Israelienii au atacat cu tancuri, traversând Peninsula Sinai şi înaintând spre canal. Britanicii şi francezii au intrat în acţiune bombardând aerodromuri egiptene. Improvizaţia a inclus chiar un ultimatum anglo-francez dat ambilor beligeranţi cărora li se cerea să se retragă fiecare la 10 mile de o parte şi de alta a canalului, deşi israelieni încă se aflau la 70 de mile distanţă.
4 din 7
În urma anunţului făcut de secretarul de stat John Foster Dulles că Statele Unite vor retrage sprijinul financiar pe care-l promiseseră Egiptului pentru construirea Digului de la Assuan, preşedintele egiptean Nasser a naţionalizat canalul, ale cărui acţiuni, în majoritatea lor, erau deţinute de Marea Britanie şi Franţa. A declarat că această măsură îi va aduce venitul de care avea nevoie ca să acopere golul creat de către retragerea împrumutului american.
5 din 7
Forţele britanice şi franceze au început să debarce la Port Said şi în alte locuri. Administraţia americană a lui Eisenhower s-a alăturat Uniunii Sovietice şi i-a presat pe membrii coaliţiei să înceteze atacurile. Americanii au fost nemulțumiți de decizia luată de Franța şi Marea Britanie fără consimţământul lor, astfel le-a refuzat garantarea securității față de URSS, care a dat un ultimatum cu privire la a se pune capăt operațiunii și a declarat că este gata să ulitizeze arme moderme distructive.
6 din 7
Atacul împotriva Egiptului s-a produs în timp ce sovieticii invadau Ungaria, în contextul revoluţiei ungare, fiind abătută atenţia şi energiile lumii de la luptătorii pentru libertate care înfruntau tancurile sovietice pe străzile Budapestei. Razboiul din Suez are doi învingători: URSS și Egiptul. Pentru sovietici acest conflict a inaugurat seria ocaziilor de a influenţa evenimentele din Orientul Mijlociu.
7 din 7
URSS a acordat împrumut Egiptului. După criza Suezului, Egiptul, care tocmai se eliberase de presiunea occidentului imperialist, a stabilit relaţii strânse cu URSS. URSS a acordat o investiție de circa o treime din costul barajului Assuan la care au lucrat și tehnicieni sovietici. Sub influența sovietică, Nasser a introdus în Egipt sistemul de economie socialist. Rusia sovietică a reuşit să-şi crească influenţa asupra Orientului Mijlociu.
Blocul comunist s-a confruntat cu o primă puternică criză în contextul declanşării unor revolte în partea estică a Berlinului. Nemulţumiţi de creşterea generală a normelor de lucru cu 10%, muncitorii din capitala Republicii Democrate Germane au luat hotărârea de a intra în grevă.
1 din 5
Treptat mişcarea s-a extins în mai multe oraşe din RDG, căpătând o mare amploare. Apoi au fost alese comitete de grevă, au fost elaborate programe şi organizate manifestări, care însă au degenerat şi au produs incidente violente. Numeroase clădiri aparţinând Partidului au fost incendiate, au fost blocate diferite căi de acces, iar manifestanţii au scandat lozinci anticomuniste.
2 din 5
În Berlinul de Est, tulburările au fost dintre cele mai grave, zeci de mii de manifestanţi înfruntând autorităţile comuniste germane, care au reprimat mişcarea greviştilor cu violenţă, însă nereuşind să readucă ordinea.
3 din 5
Ritmul rapid de industrializare şi modul abuziv exercitat de aparatul represiv asupra societăţii civile au provocat o mare nemulţumire în rândul populaţiei din statele blocului sovietic, situaţie cunoscută şi la Moscova. Noua conducere a URSS renunţase la ritmul forţat şi agresiv dus de Stalin şi adoptase o politică mai prudentă, încercând să inspire şi liderilor democraţiilor populare necesitatea schimbării. Aceştia sperau să evite tulburări grave ce ar fi putut apărea, însă fără a scăpa din mâini controlul total asupra acestor ţări.
4 din 5
Reacţia timidă a regimului lui Walter Ulbricht a determinat intervenţia trupelor sovietice care, acţionând ca formă de ajutor pentru trupele est-germane, au înăbuşit protestul. Pentru întreaga RDG, numărul victimelor s-a estimat la aproximativ 500 de morţi, iar cel al arestărilor şi al deportărilor, cel mai adesea în lagăre sovietice, la circa 25.000.
5 din 5
wip
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Privire de ansamblu
Războiul Rece a fost o confruntare non-militară limitată care a cauzat cursa înarmării. S-a dezvoltat după al Doilea Război Mondial între două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice diametral opuse.
Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial
La câteva zile după bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, și invazia sovietică din Manciuria, Japonia Imperială capitulează în fața Aliaților, punând capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.
Începutul Războiului Rece
Blocada Berlinului a provocat ruptura definitivă dintre blocul Sovietic şi Occident. Aceasta a avut loc ca urmare a divizării Germaniei ocupate între SUA, Marea Britanie, Franța și URSS.