- 1. Condițiile climatice și peisajul geografic european
- 2. Echilibrul agro-demografic
- 3. Aspecte demografice în perioada trecerii de la Antichitate la Evul mediu timpuriu
- 4. Rețeaua de transport
- 5. Economia rurală
- 6. Aspecte sociale
- 7. Aspecte demografice și tehnologice
- 8. Circulația monetară și comerțul
- 9. Structura socială
- 10. Alimentația
Economie și societate în Evul Mediu Timpuriu
Sfârșitul Antichității este marcat de o răcire a climei şi un avans al gheţarilor către sudul continentului, ceea ce a condus la modificări substanțiale ale vegetaţiei. Acestă fază climatică avea să fie cea mai aspră după era glaciară. Acest lucru a favorizat modificarea agriculturii. Pădurea devine teritoriul dominant în care se practică agricultura. În interiorul pădurilor apar sate, iar oamenii exploatează potențialul forestier în diverse forme: pentru vânat, lemn, îngrăşarea porcilor cu ghindă, etc.
1 din 2
În regiunile nordice ale continentului, cultura grâului se retrage în faţa pădurilor, a ierburilor şi a mlaştinilor iar agricultura se dezvoltă într-un spațiu natural „saltus” definit de condițiile climatice.
2 din 2
În unele regiuni europene, datorită climei, vechile aşezări romane au fost treptat abandonate şi invadate de pădure sau de spaţiul inițial necultivat. Treptat, o parte dintre vechile așezări au fost reocupate, oferind o posibilitate mai bună de adăpost în special fața de condițiile climatice. Mai târziu, asistăm la o perioadă de îmbunătățire a climei, urmată de un declin major în perioada modernă.
În Evul mediu, în anumite perioade, asistăm la o creștere masivă a populației, mai rapidă decât cea a resurselor și a tehnologiei de producție. În societățile moderne, dar și cele medievale, există un raport bine definit între numărul de oameni şi resursele de hrană care le stau la dispoziţie. Dacă unul din acești doi termeni suferă o modificare, aceast lucru duce modificarea celuilalt.
1 din 4
Creșterea natalității a fost foarte rapidă, ajungând uneori la 40 de nou-născuţi la mia de locuitori. Acest lucru se datorează căsătoriei fetelor de la o vârstă fragedă, 12-14 ani. Perioadei îndelungată de fertilitate feminină i se adaugă absenţa practicilor contraceptive, parțial cunoscute sau interzise de Biserică. În societatea medievală, speranţa de viaţă era foarte scăzută. După ce treceau de 40 de ani, oamenii medievali erau consideraţi deja bătrâni.
2 din 4
Nivelul de producție al unei societăți este influențat de nivelul tehnologic. Dezechilibrul agro-demografic apare atunci când populația crește, iar tehnologia de producție scade sau rămâne la același nivel.
3 din 4
De cealaltă parte, mortalitatea infantilă era foarte ridicată. De multe ori, doar un copil din trei reușea să supraviețuiască. Mortalitatea era ridicată și în rândul femeilor, care mureau deseori la naştere. Principalele cauze ale mortalității erau epidemiile, foametea sau numeroasele conflicte militare.
4 din 4
Echilibrul agro-demografic este restabilit de acești factori negativi precum epidemiile, foametea sau războaiele, care decimau populația în creștere și căutare de noi resurse. Ca soluții de redresare avem colonizarea rurală și anume deplasarea populaţiei dintr-o zonă relativ suprapopulată în alta care oferea condiţii mai bune de viaţă.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
