- 1. General
- 2. Aderarea României la Pactul Tripartit
- 3. Pregătirile de război
- 4. Declanșarea operațiunii Barbarossa
- 5. Operațiunea München
- 6. Decizia continuării războiului către est
- 7. Luptele pentru Odessa
- 8. Luptele pentru peninsula Crimeea
- 9. Luptele din Kuban și Caucaz
- 10. Luptele de la Stalingrad - Cotul Donului
- 11. Retragerea
- 12. Frontul din nordul Moldovei
- 13. Bombardamentele Aliaților
- 14. Armistițiul cu Națiunile Unite
Campania militară pe Frontul de Est
Desfășurarea evenimentelor din primul an al celui de al doilea război mondial a condus la intrarea României în conflict. Cauzele au fost multiple, printre ele numărându-se dorința de ștergere a rușinii cedării Basarabiei și Bucovinei de nord, precum și iminența unui atac sovietic asupra rezervelor de petrol ale statului român. Participarea României la conflagrația mondială s-a făcut în două etape, Războiul din Est și Războiul din Vest, și în cadrul a două alianțe: Pactul Tripartit și Națiunile Unite.
1 din 7
În urma înțelegerii dintre Germania și U.R.S.S., numită și pactul Ribbentrop-Molotov, România Mare a fost sfâșiată iar drumul său interbelic se încheia odată cu întâlnirea cu Reich-ul lui Adolf Hitler. După o scurtă perioadă de neutralitate care îi fusese oricum încălcată, statul român a aderat la una din cele două tabere aflate deja în conflict: Pactul Tripartit. Obiectivul major era redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940: Basarabia și Bucovina de nord.
2 din 7
Odată Basarabia eliberată, opoziţia din România, reprezentată de Iuliu Maniu, s-a declarat împotriva înaintării armatei române dincolo de Nistru. Mizând pe recunoștința lui Adolf Hitler, mareșalul Ion Antonescu a decis continuarea campaniei militare la est de râul Nistru, în interiorul U.R.S.S..
3 din 7
Armatele române au primit ordin să pătrundă în interiorul Uniunii Sovietice pe direcții diferite. Ele au operat în cadrul Grupului de Armate Sud și au participat în anii următori la bătăliile pentru Odessa, Crimeea, Caucaz, Cotul Donului și Stalingrad, alături de cele germane.
4 din 7
Încheierea bătăliei pentru Stalingrad cu victoria sovieticilor a însemnat începutul contraofensivei către Apus a Armatei Roșii și al retragerii armatelor române către țară. Prizonierii de război din armata română au luat drumul gulagului siberian. Sovieticii au luat prizonieri de război români chiar și după retragerea din Axă, procesul continuând până la semnarea armistițiului cu Aliații.
5 din 7
În cadrul Contraofensivei către Vest, Armata Roșie pătrunde pe teritoriul României. Apărarea româno-germană stabilizează frontul pe linia Cernăuți-Iași-Chișinău-Tighina.
6 din 7
Odată cu pătrunderea sovieticilor pe teritoriul României, a început bombardarea masivă și sistematică a țării de către puterile aliate. Supliciul nu a încetat decât odată cu întoarcerea armelor de către români.
7 din 7
Demiterea mareșalului Ion Antonescu a fost urmată de o schimbare a taberei militare de către România. Trecerea alături de Aliați a României și campania militară a acesteia din Vest a însemnat o mai grabnică încheiere a războiului în Europa. România a semnat armistițiul cu Națiunile Unite și s-a obligat să contribuie la efortul de război împotriva Axei.
Generalul Ion Antonescu a semnat, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat cu două luni înainte între Germania, Italia şi Japonia. Pactul completa „Acordul germano-japonez” si Pactul Anticomintern. Se oficializa astfel intrarea României în sfera hegemoniei germane.
1 din 7
Înainte de plecarea la întrevederea de la Berlin cu Hitler, generalul Ion Antonescu l-a vizitat pe Il Duce, Benito Mussolini. În cursul discuțiilor de la Roma, generalul român a criticat condițiile impuse de arbitrajul de la Viena și a avertizat despre cererea recunoașterii drepturilor legitime ale României după încheierea războiului. Potrivit arbitrajului, sau Diktat-ului de la Viena, Germania soma România să cedeze aliaților săi, Ungaria și Bulgaria, o parte din Transilvania și respectiv Cadrilaterul.
2 din 7
La sosirea lui Ion Antonescu la Berlin, ministrul de externe al Reich-ului german, Joachim von Ribbentrop, îl întâmpina cu cuvintele: „Pentru ca România să poată găsi drumul spre noi, a trebuit să ocupăm Parisul”. Generalul român i-a replicat: „Vreți să ne faceți să bem paharul umilinței până la fund?”. Incursiunea lui Antonescu dovedea că acesta vedea în Germania scutul din fața expansionismului sovietic. Cu o lună înainte de vizită, în urma cererii sale, primele unități ale Wehrmacht-ului ajungeau în România.
3 din 7
Germania era percepută de „Conducătorul statului”, Ion Antonescu, ca singura în putere de a obliga guvernul de la Budapesta să oprească abuzurile armatei și administrației din nordul Transilvaniei. După masacrele de la Ip și Trăznea, premierul ungar Pál Teleki replica delegației române venită să se plângă acestuia: „Nu se poate nuntă fără înjunghiere!”.
4 din 7
În cursul vizitei lui Ion Antonescu la Berlin, acesta semnează documentul de aderarea a României la Pactul Tripartit. Generalul român a ținut să-și exprime protestele față de Diktat-ul de la Viena și față de abuzurile administrației maghiare în Transilvania cedată. Hitler îi replică lui Antonescu: „istoria nu se va opri la anul 1940”. Aceste ultime cuvinte au fost determinante pentru Antonescu și acțiunile sale ulterioare.
5 din 7
Rapiditatea cu care Berlinul a răspuns curtării făcută de Ion Antonescu dovedea importanța României în planurile germane pentru răsăritul Europei. Înrăutățirea relațiilor cu URSS condusese la o accelerare a elaborării de planuri de către germani pentru o rezolvare militară a divergențelor cu sovieticii. În această situație, România avea rol de ancoră sudică a frontului de est.
6 din 7
Relațiile româno-germane nu au constituit o veritabilă alianță, deoarece stabileau doar o colaborare de principiu. Obligațiile punctuale nu erau stipulate. Antonescu dorea să-și asigure libertate de mișcare în relațiile cu Germania, iar Hitler evita asumarea unor obligații precise față de partenerii minori ai Pactului. Generalul român a reclamat această situație din partea Germaniei abia după dezastrul de la Stalingrad și începerea contraofensivei sovietice.
7 din 7
La scurt timp după aderarea la Axă, România semna la Berlin și un Acord de colaborare economică cu Germania, pentru zece ani. Refacerea economiei românești urma integrarea ei „în cadrul noii ordini economice” ce ar fi trebuit instaurată de Reich.
