- 1. General
- 2. Context istoric
- 3. Planul militar sovietic
- 4. Planul militar finlandez
- 5. Bombardarea localității Mainila
- 6. Ofensiva începe, primele bătălii
- 7. Condițiile meteo și tacticile finlandeze
- 8. Apărarea liniei Mannerheim
- 9. Bătăliile din zona lacului Ladoga
- 10. Operațiunea Suomussalmi– Raate
- 11. Operațiunea Suomussalmi– Raate - Înfrângerea sovieticilor
- 12. Conflictele din Laponia finlandeză
- 13. Ofensiva sovietică
- 14. Războiul aerian
- 15. Războiul naval
- 16. Suportul străin pentru Finlanda
- 17. Negocierile de pace de la Moscova
- 18. Concluzii
- 19. Războiul de continuare
Războiul de iarnă împotriva Finlandei
Uninunea Sovietică invadează Finlanda
Războiul de iarnă a fost un conflict militar între Uniunea Sovietică și Finlanda. A avut loc la trei luni de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Lupta a început când URSS-ul a invadat Finlanda. S-a terminat odată cu semnarea păcii de la Moscova, în urma căreia Finlanda a pierdut o parte din teritoriu. Pentru acest atac, URSS-ul a fost exclus din Liga Națiunilor.
1 din 4
URSS-ul a inițiat acest război pentru a-și proteja interesele de la granița cu Finlanda și pentru a avea o poziție defensivă mai bună a Leningradului. Acesta se afla la numai 32 de km distanță față de granița cu Finlanda. Când Finlanda a refuzat cererile sovieticilor de a ceda o parte din teritoriul său de graniță, URSS-ul a invadat-o.
2 din 4
În speranţa de a proteja Leningradul împotriva unui viitor atac german, Stalin a încercat să transforme Golful Finlandei într-o cale maritimă sovietică. Letonia, Lituania şi Estonia au fost intimidate şi obligate să încheie înţelegeri care au îngăduit staţionarea Armatei Roşii în puncte-cheie de pe teritoriul lor. Apoi, suveranitatea lor a fost cu totul încălcată printr-o anexare de facto. Înconjurate din trei părţi de puternica Rusie, aceste ţări nu au avut de ales decât să consimtă.
3 din 4
URSS-ul s-a bucurat de un substanțial avantaj numeric față de finlandezi. A avut de trei ori mai mulți soldați, de treizeci de ori mai multe avioane și de sute de ori mai multe tancuri. Cu toate acestea, Armata Roșie a fost lovită grav de epurările lui Stalin de dinainte de război. Aproximativ 30 de mii de ofițeri au fost executați sau închiși. Acest lucru, precum și moralul ridicat al finlandezilor, au făcut ca atacurile sovietice să fie respinse timp de câteva luni de finlandezi.
4 din 4
După ce Armata Roșie s-a reorganizat, a reușit să străpungă liniile de apărare finlandeze. Astfel, Finlanda a acceptat începerea negocierilor de pace care au avut loc la Moscova. În urma acestora, Finlanda a pierdut aproximativ 10% din teritoriul de-a lungul graniței cu Uniunea Sovietică.
Finlanda a făcut parte din regatul Suediei până la începutul secolului al XIX-lea, când a fost cucerită de către Rusia Țaristă. La sfârșitul Primului Război Mondial, Finlanda și-a câștigat independența. În timpul perioadei interbelice, relațiile cu URSS-ul au rămas tensionate.
1 din 7
Rușii au cucerit Finlanda pentru a-și proteja capitala Sankt Petersburg. Finlanda a fost transformată într-o zonă tampon, cu autonomie în cadrul Imperiului Țarist. A rămas așa până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când rușii au încercat întărirea autorității centrale a imperiului printr-o politică generală de rusificare.
2 din 7
Politica de rusificare a făcut populația finlandeză să își reafirme dorința de independență. Astfel, la sfârșitul Primului Război Mondial, Finlanda și-a declarat independența. Guvernul bolșevic din Rusia a fost în acel moment atât de slab, încât, după trei săptămâni, a recunoscut independența statului finlandez. Independența a fost obținută în totalitate după un scurt război civil, prin care trupele bolșevice au fost expulzate din Finlanda.
3 din 7
După terminarea Primului Război Mondial, Finlanda a devenit membră a Ligii Națiunilor, căutând astfel să-și asigure securitatea. Principalul scop al Finlandei pe plan extern a fost însă cooperarea cu Suedia. În plan intern, perioada interbelică în Finlanda a fost marcată de o serie de violențe anti-comuniste. Partidul Comunist Finlandez a fost declarat ilegal. Mișcarea Lapua, o mișcare radicală anti-comunistă, a organizat o serie de acțiuni violente care au culminat cu o răscoală nereușită.
4 din 7
După implicarea URSS-ului în războiul civil din Finlanda, nu a fost semnat, în prima fază, niciun tratat formal de pace. Trupele finlandeze au avut două incursiuni nereușite în teritoriul Rusiei. Comuniștii finlandezi de la Moscova au încercat chiar și asasinarea generalului Mannerheim, liderul mișcării anti-comuniste din Finlanda.
5 din 7
La Tartu s-a semnat un tratat între cele două state la începutul anilor ’20. Prin acesta, granița a fost stabilită ca fiind aceea care a existat între Imperiul Țarist și provincia autonomă finlandeză de dinaintea Primului Război Mondial. Ulterior, la începutul anilor ‘30 URSS-ul și Finlanda au semnat un pact de neagresiune valabil pe zece ani. Cu toate acestea, relațiile dintre cele două state au rămas tensionate.
6 din 7
Stalin și-a afirmat controlul total asupra URSS-ului la sfărșitul anilor ‘30, iar guvernul bolșevic a început o politică de recuperare a teritoriilor pierdute la sfârșitul Primului Război Mondial. Aceste teritorii ofereau o poziție strategică ideală în ochii liderilor sovietici.
7 din 7
Înainte de începerea invaziei sovietice în Finlanda, sovieticii au invitat la Moscova o delegație finlandeză pentru negocieri. Aceştia l-au trimis pe liderul Partidului Social-Democrat, Väinö Tanner. Acesta din urmă a fost descris drept „dur, lipsit de tact, încăpăţânat şi, de multe ori, necooperant“. Sovieticii au cerut finlandezilor mutarea graniței cu 30 de kilometri de-a lungul Istmului Careliei. De asemenea, au cerut și cedarea insulelor din golful Finlandei și distrugerea fortificațiilor finlandeze în Carelia. Toate aceste cereri au fost refuzate de finlandezi.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
- William R. Trotter, A frozen hell the Russo-Finnish winter war of 1939-1940, 2008
- Vesa Nenye, Finland at War the Winter War 1939-40, Osprey Publishing (UK), 2015
- Andrew Roberts, Furtuna războiului, O nouă istorie a celui de-al Doilea Război Mondial, Litera, București, 2013
- Gabriela Pantiș