Login

Cuprins

Închide
Imperiul Bizantin în timpul lui Andronikos al III-lea Palaiologos şi al Marelui Razboi Civil
Imperiul Bizantin și diminuarea forței monarhiei
autor Alexandru Cristian Enescu, 2015
History Lapse
Imperiul Bizantin în timpul lui Andronikos al III-lea Palaiologos şi al Marelui Razboi Civil
Andronikos al III-lea a pierdut orice șansă de a opri cucerirea completă de către otomani a Asiei Mici. Ioan al VI-lea Kantakouzenos, altfel un general capabil, și-a consumat energiile în Marele Război Civil intern pentru ocuparea tronului, în dezavantajul monarhiei.
Monarhia constantinopolitană la debutul domniei lui Andronikos al III-lea
Turcii otomani din Asia Mică au avansat spre vestul peninsulei şi se aflau în proximitatea capitalei imperiale Constantinopol. Doar provincia Bitiniei îi mai despărţea pe aceştia de oraşul împăraţilor bizantini. Cu toate acestea, monarhia constantinopolitană se prezenta în condiţii militare onorabile în momentul accederii pe tronul imperial a lui Andronikos al III-lea Palaiologos.
Text
1 din 3
În momentul depunerii împăratului Andronikos a II-lea şi preluarea tronului de nepotul său- Andronikos al III-lea- Imperiul Bizantin era un stat compact format din teritoriile europene ale Traciei şi Greciei de astăzi. De asemenea, pentru porţiunile asiatice din provincia Bitiniei contestate tot mai puternic de către turcii otomani existau şanse ca acestea să fie recuperate. O conducere imperială şi militară decisă ar fi reuşit să respingă avansul turcilor, deoarece monarhia încă beneficia de o forţă economică redutabilă.
Imagine
Text
2 din 3
În urma abdicării bătrânului împărat Andronikos al II-lea şi retragerea lui în mănăstire, Andronikos al III-lea a devenit împărat- după anii de conducere în tandem a celor doi- în 24 mai 1328 d.Hr. Monarhia bizantină putea fi condusă ușor, deoarece distanţele dintre capitala şi fronterele din vest şi est- Pelopones şi Bitinia- erau relativ scurte. Terenul fertil, porturile şi cele două mari oraşe- Constantinopol şi Thesalonic- asigurau imperiului resursele economice prețioase de care acesta avea nevoie.
Imagine
Text
3 din 3
Situaţia rivalilor Imperiului Bizantin în debutul domniei lui Andronikos al III-lea era una favorabilă acestuia. Statele cruciate latine din Pelopones, sudul Greciei de astăzi- sau, mai bine zis, rămăşiţele lor- erau mai degrabă înspăimântate de imperiu decât se temea monarhia bizantină de acestea. Sârbii şi bulgarii îşi atinseseră limitele naturale ale statelor lor iar turcilor le lipsea, încă, puterea navală de a cuceri Bitinia imperială şi de a lansa un atac asupra teritoriilor europene ale monarhiei.
Imagine
Primele măsuri de revigorare a Imperiului Bizantin
Andronikos al III-lea fusese silit de împăratul senior Andronikos al II-lea să asiste pasiv la cucerirea avanpostului Prusa din Asia Mică de către turci. El a conştientizat că era nevoie de o conducere decisă, militar capabilă şi implicată, pentru a putea contracara avansul acestora spre vestul Asiei Mici. Deşi distructiv şi risipitor de resurse, războiul civil din anii anterior oferise armatei imperiale acumularea experienţei pe câmpul de luptă. Aceasta urma să fie testată în campaniile militare viitoare ale imperiului.
Text
1 din 3
Până la vârsta de 31 de ani în momentul în care a urcat pe tronul imperial în 1328 d.Hr, Andronikos al III-lea demonstrase certe calităţi militare. Catalogat iresponsabil uneori, tânărul basileu deţinea energia necesară acum când imperiul avea mai mare nevoie. Se afla la antipozi faţă de bunicul său- fostul împărat Andronikos al II-lea- mai mereu adâncit în mediocritate şi indecizie. Andronikos al III-lea și-a conturat o imagine bună în rândul puterilor occidentale datorită soţiei sale, Ana de Savoya.
Imagine
Text
2 din 3
Energic şi carismatic, împăratul Andronikos al III-lea Palaiologos a încercat să-şi atragă sprijinul membrilor importanţi ai aristocraţiei, reușind să-i cupleze la planurile sale de reorganizare a monarhiei bizantine. Atent în alegerea oamenilor potriviţi, Andronikos l-a menţinut pe Ioan Kantakouzenos- prietenul şi sfătuitorul său apropiat- în poziţia de megas domestikos- mare comandant al armatei.
Imagine
Text
3 din 3
Una dintre primele măsuri de reorganizare a monarhiei constantinopolitane luate de basileul Andronikos al III-lea Palaiologos a fost să reducă gradul de corupţie din administraţia imperială. Susţinut şi de Ioan Kantakouzenos- comandantul armatei- el a restabilit ordinea în guvernarea imperiului, schimbând mare parte dintre judecători. Această măsură era beinevenită având în vedere tulburările produse în anii de război civil, în confruntarea dintre Andronikos al III-lea şi fostul basileu, Andronikos al II-lea.
Imagine
Învață mai mult
Imperiul Bizantin în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea

Imperiul Bizantin în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea

Împărații din cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea au ratat șansă după șansă de a revigora monarhia. După ce au pierdut definitiv Asia Mică, basileii au jalonat o „premieră” negativă pentru prestigiul coroanei imperiale: s-au recunoscut vasali ai sultanilor otomani.
Bibliografie
  • Cameron, Averil, The Byzantines, Blackwell Publishing, Malden, 2006
  • Ducellier, Alain, Bizantinii. Istorie şi cultură, traducere din limba franceză de Simona Nicolae, Edit. Teora, Bucureşti, 1997
  • Gregory, Timothy E., A History of Byzantium, Blackwell Publishing, Malden, 2005
  • Kyriakidis, Savvas, Warfare in late Byzantium, 1204 - 1453, Brill, Leiden, 2011
  • Nicol, Donald M., The last centuries of Byzantium 1261-1453, second edition, Cambridge University Press, Cambridge, 1993
  • Obolensky, Dimitri, The Byzantine Commonwealth. Eastern Europe, 500 – 1453, Praeger Publishers, New York, 1971
  • Treadgold, Warren, A History of the Byzantine State and Society, Stanford University Press, Stanford, 1997
  • Vasiliev, A. A., History of the Byzantine Empire, vol. I-II., The University of Winsconsin Press, Madison, 1952