Login

Cuprins

Închide
Imperiul Bizantin în secolele IX și XI
Imperiul fără egal în Europa
autor Alexandru Cristian Enescu, 2016
History Lapse
Imperiul Bizantin în secolele IX și XI
În secolele X și XI, Imperiul Bizantin a fost de departe cea mai puternică forță militară și economică dintre statele Europei. Capitala, Constantinopol, cel mai mare oraș al creștinătății.
Vasile I şi dinastia Macedoneană
Sub această dinastie, Imperiul Bizantin a cunoscut ceea ce istoriografia a numit „Renaşterea Macedoneană”. Cultural, monarhia bizantină a atins culmi ce au fost dublate şi de reuşitele militare impresionante. Traseul fondatorului acestei dinastii a pornit la condiţia modestă a unui ţăran, ajungând până la ocuparea tronului basileilor, tronul împăraţilor bizantini.
Text
1 din 7
Fondatorul dinastiei macedonene Vasile I Macedoneanul s-a născut în thema - provincia Macedonia. Ajuns captiv al hanului bulgar Krum într-unul dintre raidurile acestuia în Imperiul Bizantin, Vasile I şi-a croit ulterior drum spre capitala imperiului, Constantinopol. Om de condiţie modestă, el şi-a valorificat atuurile: forţa fizică, măiestria călăritului, precum şi şimţul pentru combinaţiile politice. Acestea l-au propulsat prin demnităţi succesive până la cea de co-împărat a lui Mihail al III-lea.
Imagine
Text
2 din 7
Flota dezvoltată de bizantini sub împăratul Vasile I a fost capabilă să atace posesiunile mediteraneene arabe. Insula Cipru a fost recucerită în anul 875 şi tranformat în themă - provincie. Tot cu ajutorul flotei, Vasile I î-a alungat pe arabi din oraşul italian Bari. Acesta a fost inclus în thema Kephalonia. Flota nu a putut însă, să împiedice căderea cetăţii Siracuza din Sicilia în faţa arabilor. Cetatea n-a primit ajutor, deoarece flota era ocupată cu transportul de marmură pentru biserica ordonată de împărat.
Imagine
Text
3 din 7
Vasile I Macedoneanul l-a asasinat brutal pe împăratul bizantin Mihail al III-lea în anul 867 d.Hr şi, în virtutea titlului deţinut de co-împărat, el a devenit natural, noul împărat. În acest mod, dinastia macedoneană a fost instaurată pe tronul imperial bizantin. În acest moment, monarhia bizantină pierduse controlul asupra părţii nord a Peninsulei Balcanice. Aceasta era ocupată tot mai mult de către armatele bulgarilor. În plus, rezervele monetare lăsate de fostul împărat risipitor erau foarte mici.
Imagine
Text
4 din 7
Basileul bizantin, împăratul Vasile I, s-a confruntat cu armatele arabe la frontiera orientală din Asia Mică. A condus expediţii împotriva acestora invadând Emiratul de Tars. A obţinut victorii la Adana, Germaniceea şi Melitene. A fost forţat de arabi pe mare şi cedează acestora jumătate din insula Cipru. Între timp, flota imperială condusă de Nasar, droungarios - comandat al flotei- a distrus flota arabă la Methone. Nasar a debarcat apoi în Calabria şi î-a alungat pe arabi din posesiunile bizantine.
Imagine
Text
5 din 7
La începutul domniei împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul arabii au cucerit insula Malta. Prin urmare, împăratul a decis înfiinţarea unei flote navale puternice care să poată face faţă unor lupte purtate simultan. Se avea în vedere protejarea posesiunilor din vest, din Italia, cât şi poziţia imperiului în estul Mediteranei. În ambele situaţii rivalii erau arabii. În acest timp, spiritual, imperiul şi-a lărgit influenţa. O delegaţie de sârbi a cerut episcopi misionari de la Constantinopol pentru creştinare.
Imagine
Text
6 din 7
Una dintre calităţile împăratului Vasile I, recunoscută în epocă, a fost talentul militar. A organizat o faimoasă retragere şi repliere ordonată în faţa arabilor la Melitene, cu pierderi minime. A reuşit să-i contracareze pe aceştia, aliindu-se cu regele Armeniei Ashot I. În acelaşi timp, flota imperială condusă de generalul Nikephoros Phokas a recucerit câteva oraşe din Calabria, ocupate de arabi. La moartea împăratului, în anul 886 d.Hr, monarhia bizantină era mai solidă decât la încoronarea sa.
Imagine
Text
7 din 7
Fiul natural al împăratului Vasile Macedoneanul, Constantin, a murit în anul 879 d.Hr. Astfel, problema succesiunii a rămas deschisă. Leon, fiul fostului împărat Mihail al III-lea, fusese adoptat între timp de către Vasile I pentru a avea mai multă legitimitate la tron. Relaţia dintre cei doi era încordată, deoarece Leon era bănuit că ar dori să răzbune moartea tatălui său natural. Acesta fusese ucis de către actualul împărat, Vasile I. Împăratul a murit după un acceident de vânătoare şi Leon a fost proclamat împărat.
Imagine
Leon al VI-lea Filozoful
Leon al VI-lea Filozoful, numit uneori Înţeleptul, a condus Imperiului Bizantin în segmentul de timp aflat la graniţa dintre secolele IX şi X. Al doilea reprezentant al dinastiei macedonene, Leon al VI-lea a trebuit să facă faţă unor provocări militare uriaşe. Bulgarii dinspre Tracia şi arabii dinspre Asia Mică presau puternic frontierele imperiului.
Text
1 din 7
Leon al VI-lea Înţeleptul a fost încoronat împărat al Imperiului Bizantin la vârsta de douăzeci de ani, în anul 886 d.Hr. Educat, dar cu o înclinaţie pentru timp liber şi femei, el şi-a început domnia clarificând dubiile asupra originii sale. Înfiat de împăratul Vasile, Leon a fost fiul natural al împăratului Mihail al III-lea, cel care fusese ucis în mod brutal de către tatăl său adoptiv. Leon a ordonat reînhumarea cu onoruri imperiale ale rămăşiţelor lui Mihail al III-lea în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol.
Imagine
Text
2 din 7
Poziţia de împărat a lui Leon al VI-lea Filozoful nu a fost stabilă. Partizanii fostului împărat Vasile I îl acuzau de moartea acestuia. Leon a încercat o scăpare din mariajul nefericit pe care îl avea cu Theophano Martiniake, mult prea spirituală şi evlavioasă pentru gustul lui. Cea care a intrat în graţiile împăratului a fost Zoe Zaoutzaina. Ca reflex al acestui fapt, Leon al VI-lea a încredinţat guvernarea efectivă în mâinile a doi oameni: eunucul Samonas şi tatăl amantei sale, Stylianos Zaoutzes.
Imagine
Text
3 din 7
Împăratul bizantin Leon al VI-lea a ordonat exilarea celor pe care îi considera responsabili de cei trei ani de închisoare pe care i-a executat sub domnia lui Vasile I, tatăl său adoptiv. Patriarhul Photios a fost printre cei vizaţi de această măsură. Responsabilul pentru această operaţiune era Stylianos Zaoutzes, tatăl amantei sale. Pentru acesta, împăratul a creat un titlu special: basileopator - „tatăl împăratului”. Termenul nu făcea referire la calitatea de tată natural al posesorului şi a fost rareori folosit.
Imagine
Text
4 din 7
Împăratul bizantin Leon al VI-lea s-a confruntat militar cu statul bulgarilor condus de Simeon. Acesta, crescut la Constantinopol a fost fiul hanului Boris, rebotezat Mihail în urma creştinării acestuia. Bulgarii doreau comerţ liber în imperiu, dar administraţia imperială a crescut taxele. Simeon, drept răspuns, s- proclamat tsar, etimologia locală pentru termenul bizantino-roman kaisar/caesar. El a atacat imperiul. Bizantinii conduşi de Leo Katakalon au fost înfrânţi de Simeon I la Boulgarophygon, în anul 896 d.Hr.
Imagine
Text
5 din 7
Leon al VI-lea Filozoful a reorganizat armata bizantină în unităţi mici mărind procentul cavaleriei din fiecare unitate de luptă. A anexat principatul Armeniei împingând spre est frontiera imperiului. Oleg din Novgorod, prinţul ruşilor a apărut cu o flotă numeroasă sub zidurile Constantinopolului, în anul 907 d.Hr. Atacul a fost respins. Ulterior, între cele două părţi s-a încheiat un acord. Rusia Kieveană va lua locul khazarilor ca primă putere din nordul Mării Negre şi îi va înlocui pe aceştia în relaţiile cu imperiul.
Imagine
Text
6 din 7
Împăratul Leon al VI-lea a fost implicat în „disputa tetragamică”, cele patru căsătorii. Canoanele Bisericii admiteau doar două căsătorii. Leon îşi dorea un moştenitor. Soţiile lui, Theophano Martiniake, Zoe Zaoutzaina şi Evdokia Vaiana nu i-au putut oferi unul. Cea de-a patra soţie, Zoe Karbonopsina „cea cu ochii de cărbuni”, i-a născut un fiu, dar regulile fuseseră încălcate. Şantajat, patriarhul Nikolaos Mystikos l-a botezat pe moştenitor. El conspirase alături de Andronikos Doukas împotriva împăratului.
Imagine
Text
7 din 7
Flota arabă condusă de Leo de Tripoli a cucerit Tesalonicul, al doilea oraş al Imperiului Bizantin, în anul 904 d.Hr. Arabii au măcelărit şi luat prizonieri jumătate din populaţia acestuia. Ca răspuns, împăratul Leon al VI-lea l-a trimis pe Himerios să recucerească insula Creta. Flota imperială a fost înfrântă. La scurt timp, bolnav, împăratul a murit. El a rămas cunoscut prin emiterea codului de legi - Basilika - reunit în 6 cărţi, Hexabiblos. Acesta rescria, practic, în limba greacă, Codul de legi iustinian.
Imagine
Învață mai mult
Imperiul Bizantin înainte de Restauraţia Comneniană

Imperiul Bizantin înainte de Restauraţia Comneniană

A doua jumătate a secolului al XI-lea, din neglijența basileilor, a adus imperiului degradarea statutului de primă putere a Europei. Aceasta a favorizat implicarea turcilor selgiucizi în Asia Mică. Finalul secolului i-a găsit pe turci stăpâni pe aproape întreaga peninsulă.
Bibliografie
  • Angelov, G., Dimiter, Power and subversion in Byzantium: approaches and framework, în Angelov, G., Dimiter; Saxby, Michael (ed.), Power and subversion in Byzantium, Papers from the Forty-third Spring Symposium of Byzantine Studies, Birmingham, March, 2010, Asghate, pp. 1-15
  • Gregory, Timothy E., A History of Byzantium, Blackwell Publishing, Malden, 2005
  • Holmes, J., Catherine, Basil II and the Government of Emipre(976-1025), Phd thesis, University of Oxford, Trinity Term, 1999
  • Treadgold, Warren, A History of the Byzantine State and Society, Stanford University Press, Stanford, 1997