Condițiile politico-religioase ale Peninsulei Balcanice în secolele VII-IX

Situația Peninsulei Balcanice aparținătoare Imperiului Roman de Răsărit- convențional denumit Bizantin- de la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea a consemnat pătrunderea masivă a triburilor slave la sud de Dunăre. Aceștia au înaintat prin Peninsula Balcanică, neputând fi opriți de trupele imperiale și au ajuns până în centrul Greciei de astăzi. Sistemul de organizare de până atunci a suferit mutații importante iar Peninsula Balcanică a fost puternic modificată demografic.

Text

1 din 5

Invaziile triburilor slave de la începutul secolului al VII-lea și prăbușirea liniei de apărare de pe Dunăre a Imperiului Roman de Răsărit a însemnat pătrundearea masivă a triburilor slave dinspre nord până în sudul Peninsulei Balcanice. Peisajul demografic s-a alterat substanțial în Peninsula Balcanică aparținătoare Imperiului Bizantin aceștia modificând întreaga arhitectură demografică a peninsulei.

Imagine

Text

2 din 5

Slavii care au pătruns în valuri succesive la sudul Dunării au dislocat populația locală din Imperiul Bizantin. Organizarea lor în triburi presupunea acțiuni de jaf asupra micilor localități ale Imperiului Bizantin și chiar asupra Tesalonicului, al doilea oraș al monarhiei. Aceștia nu erau controlați de armata bizantină care era ocupată cu campaniile împotriva perșilor de la frontiera orientală a monarhiei. Formele de organizare politică le lipseau slavilor în aceste prime decenii ale pătrunderii lor în Imperiul Bizantin.

Imagine

Text

3 din 5

Bulgarii, o ramură fino-ugrică, au pătruns în Imperiul Bizantin, trecând Dunărea în ultimele decenii ale secolului al VII-lea d.Hr. Ceea ce au reușit bulgarii la sudul Dunării în colțul Peninsulei Balcanice dinspre Marea Neagră a fost să întemeieze o formațiune statală și să stopeze încercările armatelor imperiale de a-i respinge la nord de Dunăre. Încet-încet aristocrația bulgară de la Pliska- capitala acestui stat bulgar- a încorporat tot mai multe teritorii locuite de mare masă a populației slave.

Imagine

Text

4 din 5

După un moment de cumpănă al Hanatului bulgar din secolul al VIII-lea amenințat serios cu extincția de basileul Konstantinos al V-lea care a întreprins o campanie împotriva acestuia, spre finalul secolului situația Hanatului bulgar s-a redresat. Mai mult, prima jumătate a secolului al IX-lea a consemnat și victoria zdrobitoare a hanului Krum asupra Imperiului Bizantin în care însuși basileul Nikephoros I și-a pierdut viața. Hanatul bulgar ocupa o mare parte din Peninsula Balcanică.

Imagine

Text

5 din 5

În timp, aristocrația bulgară, prin căsătorii mixte și având în vedere raportul complet disproporționat dintre aceștia și marea masă a populației slave peste care conduceau, s-a stins prin slavizare. Bulgaria a rămas doar o denumire geografică- cum este și astăzi- în amintirea tribului care a organizat prima formă statală a bulgarilor, dar care a devenit slavă prin „topirea” în marea masă a populației locale slave. Aristocrația bulgară s-a slavizat iar dialectele slave s-au extins și în vestul și centrul Balcanilor.

Imagine

Creștinarea bulgarilor în secolul al IX-lea

După campanii succesive ale împăraților constantinopolitani împotriva hanatului bulgar constituit pe teritoriul Imperiului Bizantin în Peninsula Balcanică în secolele VIII-IX d.Hr, basileii au schimbat tactica față de acesția. Împărații au luat în considerare propunerea patriarhilor ecumenici ai Constantinopolului și au pregătit și ajutat misiunea Bisericii de includere a bulgarilor în „familia bizantină” prin creștinarea lor.

Text

1 din 5

Motivele aderării la creștinism și primirea misionarilor Bisericii constantinopolitane de către hanatul bulgar în secolul al IX-lea a fost foarte bine sintetizată de istoricul Steven Runciman: „Pentru un monarh care se respectă, la mijlocul veacului al IX-lea, nu mai era posibil să te încăpățânezi în păgânism. De aceea, Boris, hanul bulgar, înțelegând cât de mult i-au fi putut submina autoritatea influenta Biserică a creștinilor, se decide a trece la religia Nazarineanului. Imediat crește și afluxul misionarilor de pretutindeni. Nu este necesară pentru analiza noastră expunerea luptei dintre patriarhul de la Constantinopol și papa de la Roma pentru jurisdicția asupra noilor convertiți. În cele din urmă a câștigat constantinopolitanul, mai ales pentră că le făgăduise bulgarilor o concesie importantă, aceea de a se bucura de liturghia în limba slavonă, liturghie alcătuită de fapt pentru moravi de către Sfinții Chiril și Metodie, dar care pierduse lupta în tânărul regat al Moraviei cu facțiunea germană a Bisericii Morave”.

Imagine

Text

2 din 5

Creștinarea bulgarilor din anul 863 d.Hr- moment în care hanul Boris a luat numele Mihail în cinstea nașului de botez, basileul Mihail al III-lea- arhiepiscopia bulgarilor nou-inființată a fost trecută sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice. Petre Sicilianul, membru influent al Bisericii constantinopolitane i-a dăruit arhiepiscopului bulgarilor un tratat asupra pavlicienilor precum și ideile sale de trimitere a misionarilor Biserici în teritoriile locuite de bulgari pentru creștinarea acestora.

Imagine

Text

3 din 5

Pavlicienii se aflau în ținuturile locuite de bulgari din secolul al VIII-lea ca urmare a unui transfer de populație dinspre Asia Mică spre Tracia efectuat de basileul Konstantinos al V-lea. În momentul în care hanul bulgarilor a ales să se creștineze- ceea ce însemna trecerea Bisericii bulgare sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol- erezia pavliciană care până atunci s-a bucurat de toleranță din partea bizantinilor se simțea acum amenințată între autoritatea bizantină și bulgarii care intraseră și ei în familia creștină.

Imagine

Text

4 din 5

După creștinarea bulgarilor, vechea aristocrație bulgară din jurul hanului bulgar precum și noua aristocrație de curte a început să copieze modelul bizantin al prestigiului și luxului ceremonial. De asemenea, ierarhii Bisericii Bulgare copiau modelul constantinopolitan al înalților ierarhi. Cu toate că liturghia era în limba slavonă se pare că populația nu a „cuplat” la mesajul acesteia iar prăpastia dintre condiția lor și luxul afișat de aristocrația militară și ierarhii Bisericii s-a adâncit tot mai mult.

Imagine

Text

5 din 5

Propaganda pavlicienilor din teritoriile hanatului bulgar avea la bază motive concrete. Ei conștientizau că se află între Imperiul Bizantin și hanatul bulgar- care exista pe teritoriul imperiului doar datorită incapacității temporare militare a monarhiei bizantine- și care se creștinase între timp. În timpul primului episcop al Bisericii Bulgare- Sfântul Clement- propaganda pavliciană nu a avut succes, dar ulterior mesajul ei mai atractiv și mai uman găsea tot mai mulți adepți în segmentele sociale inferioare.

Imagine