Colonizarea Americii
autor Maxim Pretula, 2016
Deși Cristofor Columb este considerat descoperitorul Americii, vikingii au fost primii europeni care au ajuns pe Coastele de Nord-Est ale Americii de Nord.
Deși Cristofor Columb este considerat descoperitorul Americii, vikingii au fost primii europeni care au ajuns pe Coastele de Nord-Est ale Americii de Nord. Astfel, încă din Evul Mediu, mai multe popoare europene au început să navigheze mările și oceanele pentru a descoperi noi pământuri și noi bogății. Aceste popoare au fost: spaniolii, portughezii, francezii, italienii, norvegienii, olandezii și, nu în ultimul rând, englezii.
Text
1 din 6
Vikingii au fost primii mari navigatori europeni care au explorat Oceanul Atlantic. Ei au înființat colonii în Islanda. Mai târziu, de aici au navigat spre vest, descoperind Groenlanda și teritoriul numit astăzi Newfoundland. Au construit și aici o colonie, numită Vinland, însă relațiile conflictuale cu nativii americani au dus la abandonarea acestei colonii.
Imagine
Text
2 din 6
Sub conducerea unuia dintre urmașii regelui de la acea vreme, Henry - supranumit Navigatorul, portughezii au demarat ceea ce mai târziu s-a numit Era Descoperirilor. Fiind motivați de câștig, au început a explora Coasta de Vest a Africii. Exploratorul Bartolomeo Dias a fost primul european care a trecut de Capul Bunei Speranțe. El a demonstrat că Oceanul Atlantic și Indian sunt conectate.
Imagine
Text
3 din 6
Explorarea pământului pe suprafața mărilor a ridicat de la început mari probleme, pornind de la contradicția cu privire la sfericitatea planetei noastre. Încă din acele vremuri și chiar de mai devreme au existat opinii conform cărora Pământul ar fi sferic. Eratostene din Cirene a calculat, cu relativă precizie, încă din secolul al III-lea d. Hr., circumferința globului pământesc. Cu toate acestea, teoria potrivit căreia pământul era plat a influențat puternic reticența navigatorilor de a se aventura în largul Atlanticului.
Imagine
Text
4 din 6
Vasco da Gama a fost exploratorul portughez care, folosind ruta lui Bartolomeo Dias, și-a dus compatrioții până în India. Mirodeniile din Asia, aurul, argintul, textilele dar și sclavii, au constituit bunuri pentru care portughezii au continuat să navigheze mările. Astfel, ei au descoperit tot mai multe teritorii.
Imagine
Text
5 din 6
Cristofor Columb a fost primul european care a propus o călătorie peste Atlantic pentru a ajunge la bogățiile Asiei. O mare parte a experților de la acea vreme a admis posibilitatea navigării spre Asia peste Atlantic. Ei au fost de acord cu teoria sfericității pământului, însă au considerat imposibilă o astfel de călătorie. Motivul era acela că navigatorii ar rămâne fără hrană și apă cu mult timp înainte de a ajunge în Asia. Columb a perseverat, în acest sens fiind ajutat de o eroare de calcul. Diametrul pământului a fost calculat la o mărime mult mai mică decât cea reală. Așadar, distanța către Asia era mult mai scurtă. Lucrul acesta i-a întărit convingerea de a porni spre vest.
Imagine
Text
6 din 6
Încă de la început, Columb a întâlnit multă opoziție în a-și îndeplini planul de a naviga spre Asia, mai precis spre Indiile bogate în mirodenii. Planurile sale au fost respinse în Portugalia și, inițial, și în Spania. Contextul istoric a fost cel care a contribuit în mod decisiv la reușita lui. Regii Spaniei, Fernando de Aragon și Isabella a Castiliei, au fost impresionați de descoperirile exploratorilor portughezi și de bogățiile aduse de peste mări. Aceștia au fost motivați și de răspândirea catolicismului în lume. Din aceste motive, i-au acordat lui Cristofor Columb sprijinul financiar și material necesar pentru călătoria trans-atlantică.
Imagine
În seara zilei de trei august 1492, Cristofor Columb a pornit în prima sa călătorie trans-atlantică. Aceasta va fi prima din cele patru călătorii întreprinse de explorator. La finalul acestora, coroana spaniolă a devenit prima putere colonială din Americi. Tot atunci a început așa-numitul schimb columbian. Acesta a fost un proces prin care oameni, plante, animale, dar și ideologii și credințe religioase au fost transferate din Lumea Veche în cea Nouă și invers.
Text
1 din 7
Prima călătorie a flotei lui Cristofor Columb, compusă din trei nave, „Santa Maria”, „Pinta” și „Nina”, a fost cea mai dificilă. Marinarii spanioli erau înfricoșați de posibilitatea rămânerii fără provizii și apă. Cu toate acestea, la cinci săptămâni după plecare, pământul a fost zărit de către unul din veghetorii navelor. Deși credea că a ajuns în Asia, Columb descoperise arhipelagul Bahamas.
Imagine
Text
2 din 7
A doua călătorie a avut loc un an mai târziu. De data aceasta, datorită succesului repurtat în prima călătorie, monarhii Spaniei i-au încredințat lui Columb conducerea unei flote de 17 nave cu oameni și provizii suficiente pentru a înființa colonii permanente în Lumea Nouă. Urmând un curs mai sudic decât în prima călătorie, Columb a descoperit insulele Antile, insulele Virgine, insula Puerto Rico. Și-a continuat apoi drumul spre Hispaniola și Cuba. În această a doua călătorie a fost descoperită și Jamaica.
Imagine
Text
3 din 7
În a treia călătorie trans-atlantică, Cristofor Columb a atins pentru prima dată continentul sud-american, în dreptul peninsulei Paria, din Venezuela. La acel moment, el a fost ferm convins că noul pământ descoperit făcea parte din Asia. În această expediție Columb a mai descoperit insulele Trinidad, Tobago, Grenada și Margarita.
Imagine
Text
4 din 7
Moștenirea lui Cristofor Columb este una controversată. Pe de o parte, el este văzut ca un mare explorator. Pe de altă parte, însă, foarte mulți istorici îi atribuie numeroase atrocități comise împotriva populației native din insulele descoperite în Marea Caraibelor. Există multe dovezi care confirmă tratamentul brutal aplicat nativilor de către oamenii lui Columb. Poate fi dovedită, de asemenea, și exploatarea populației locale pentru obținerea aurului, zahărului și a altor resurse prețuite la acea vreme în Europa.
Imagine
Text
5 din 7
Depășind acest prag psihologic, flota lui Columb și-a continuat drumul. Ei au ajuns pe țărmurile insulelor Cuba și Hispaniola. Nativii pe care spaniolii i-au întâlnit aici i-au numit indieni, deoarece erau convinși că au ajuns în India. Inițial, locuitorii insulelor au fost impresionați de armurile și felul europenilor. Însă, ei au descoperit repede că intențiile acestora nu erau pur pașnice.
Imagine
Text
6 din 7
Cea de a patra și ultima expediție a lui Cristofor Columb a avut scopul de a descoperi așa-numita strâmtoare Malacca. S-a crezut că această strâmtoare face legătura între Oceanul Atlantic și Oceanul Indian. Flota spaniolă a ajuns întâi în arhipelagurile deja descoperite. A urmat, apoi, un curs spre vest cu scopul să atingă coasta Americii Centrale. Ajuns în Panama, Columb a aflat de o strâmtoare care duce spre un alt ocean, însă, din cauza mai multor probleme ale navelor sale a fost obligat să se întoarcă din drum. O furtună puternică a provocat naufragiul flotei sale pe insula Jamaica. Pe această insulă a trebuit să stea un an înainte de a se putea întoarce în Spania.
Imagine
Text
7 din 7
Expedițiile lui Columb au influențat profund atât perioada în care a trăit el, cât și viitorul întregului glob pământesc. Avantajele tehnologice ale colonizatorilor europeni asupra populațiilor native le-au permis să se extindă cu ușurință și rapiditate pe noile pământuri descoperite. Înființarea de colonii și, mai târziu, de imperii coloniale a influențat decisiv atât istoria Europei, cât și a Lumii Noi. Influența s-a manifestat prin producerea unor schimbări profunde pe plan cultural, social și economic.
Imagine
  • Jacob Abbot, Hernando Cortez and his conquest of Mexico, Ed. A.L. Burt Company Publishers, New York, 1800
  • Philip F. Alexander, The Discovery of America, Cambridge University Press, 1917
  • Washington Irving, The Dicovery and Conquest of the New Worl, Ed. W.H. Ferguson Company Publishers, Cincinnati, 1892
  • Mara L. Pratt, Francisco Pizzaro and the conquest of Peru, Ed. Educational Publishing Company, Boston, 1891
  • Charles Morris, Heroes of Discovery, Ed. J.B. Lippincott Company , Philadelphia and London, 1906
  • Helen Ainslie Smith, The thirteen colonies, Ed. G.P. Putnamțs Sons, New Hampshire, 1901