- 1. General
- 2. Aspecte cotidiene din București la începutul campaniei românești
- 3. Atacurile Zeppelinelor germane
- 4. Evacuarea Capitalei
- 5. Intrarea trupelor Puterilor Centrale în capitală
- 6. Instantanee bucureștene ale primelor măsuri de ocupație
- 7. Administrația militară
- 8. Confiscarea bunurilor populației
- 9. Regimul polițienesc
- 10. Abuzurile fizice
- 11. Dobrogea sub ocupație militară
- 12. Administrația civilă și justiția
- 13. Învățământul și presa scrisă
- 14. Exploatarea resurselor
- 15. Petrolul
- 16. Viața politică românească sub ocupația militară
România sub ocupația militară a Puterilor Centrale
După trei luni de campanie militară, România a cedat în fața trupelor combinate ale Puterilor Centrale. Mai mult de jumătate din teritoriul țării, cuprinzând regiunile agricole și centrele industriale cele mai importante, împreună cu capitala, București, a căzut în mâinile inamicilor. Aceștia au organizat un regim dur de ocupație militară.
1 din 5
Puterile Centrale au cucerit capitala Belgiei, Bruxelles, și capitala Serbiei, Belgrad. Bucureștiul era a treia capitală europeană cucerită de armatele Puterilor Centrale.
2 din 5
Bucureștiul avea să revină sub administrație românească la 1 decembrie 1918 când regii României Ferdinand și Maria au intrat solemn în Capitală.
3 din 5
Una dintre premierele absolute ale primei conflagrații mondiale a fost războiul aerian. Capitala României a „gustat” din această noutate a războiului modern. Au avut de suferit în special civilii bucureșteni. Aceștia s-au confruntat cu raiduri de bombardament din partea dirijabilelor și a aeroplanelor germane.
4 din 5
„Bărbați, femei, copii, bolnavi și bătrâni umblau în ploaie, pe vânt, pe ninsoare. Unii nu mai puteau înainta și cădeau sleiți de puteri și lihniți de foame de-a lungul drumurilor. Alții mureau în șanțuri și trupurile lor descompuse erau lăsate pradă corbilor. În depărtare, se auzeau focurile inamicului, copiii țipau, femeile plângeau, oamenii răcneau, ploaia nu mai înceta, gerul se întețea, într-o parte un sat era bombardat, într-alta se vedeau flăcări de incendiu”. Rândurile acestea erau relatate de I. G. Duca, ministru al Culturii în momentele pribegiei românilor către Moldova.
5 din 5
În urma învingerii armatelor române, sudul României a a fost ocupat de armatele germane. Exploatarea economică a resurselor oferite de teritoriul cucerit au fost direcțiile principale ale administrației militare germane, timp de aproape doi ani.
A doua zi după Consiliul de Coroană de la Cotroceni, populația capitalei a aflat că s-a trecut de la starea de asediu și mobilizare la starea de război. Vestea a fost primită cu ușurință, fără prea multe griji în privința consecințelor care decurgeau din noua situație. Publicarea comunicatului privind starea de război a declanșat o efervescență a zvonurilor false în București. Indiciile catastrofei de pe Dunăre erau privite cu superficialitate de bucureșteni.
1 din 6
Succesul facil al campaniei românești din Al Doilea Război Balcanic a inoculat publicului ideea de invincibilitate a armatei române, cel puțin în fața vecinilor. Superficialitatea presei românești a întreținut ideea, desconsiderând potențialii inamici ai României. Bulgarii erau ridiculizați în ziare și în discuțiile cotidiene, iar propriile virtuți exaltate. Mentalul colectiv s-a atașat de ideea susținerii pe care o promiteau puternicii aliați ai României: Rusia, Anglia și, îndeosebi, Franța.
2 din 6
Pe Calea Victoriei, locul preferat de promenadă al bucureșteanului, și în localurile de bon-ton din centru, se zvonea că Brașovul și Sibiul erau cucerite deja din prima noapte a războiului. Logica era refuzată în discuțiile aprinse. Scepticii erau stigmatizați și catalogați drept „germanofili”. Publicarea de către autorități a primelor liste cu morți a surprins populația.
3 din 6
Căderea Turtucaiei a luat prin surprindere opinia publică a Bucureștiului. Populația nu s-a alarmat, din cauza optimismului exagerat. Rechiziționarea automobilelor de pe străzile capitalei, patrulele militare prin oraș, convoaiele de ambulanțe care treceau spre sud în mare grabă, nu au convins populația de gravitatea situației.
4 din 6
La o zi după căderea Turtucaiei, realitatea a șocat populația capitalei. În gara Obor, aduși cu trenul de la Oltenița, au ajuns răniții și fugarii scăpați de la sud de Dunăre. Aceștia povesteau cu groază scenele dezastrului de la Turtucaia și bombardarea Olteniței. Euforia și optimismul locuitorilor Bucureștiului au fost înlocuite brusc de durere, rușine și teama de un atac asupra capitalei.
5 din 6
Pe străzile și în localurile bucureștene, două categorii „speciale”de bărbați își făceau veacul. Prima era reprezentată de militarii considerați necesari serviciilor din spatele frontului. Erau denumiți de francezi embusqués sau „învârtiții”și erau protejați. Aici se încadrau și rude ale politicienilor și ofițerilor de rang înalt. A doua categorie era formată din cei „dosiți” de protectorii lor pentru a evita înrolarea. Poliția și armata au ajuns să închidă străzi pentru efectuarea de razii în scopul identificării acestora.
6 din 6
Treptat, entuziasmul primelor zile de campanie militară s-a domolit în București. Viața de zi cu zi a început să fie influențată de război. Ordonanțele autorităților au închis multe dintre localurile publice, îndeosebi cafenelele. Acestea erau centre de fabricare a știrilor false. Spectacolele au încetat, în semn de respect pentru sacrificiile celor de pe front. Același lucru s-a întâmplat și cu bodegile bucureștene. Mijloacele de transport și aprovizionare au devenit mai rare. Pe căile ferate aveau prioritate transporturile militare. Specula cu alimente a luat avânt.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
Ofensiva română în Transilvania
Campania română din Transilvania a început ca o încercare a armatei române de a cuceri această provincie și de a scoate Austro-Ungaria din război. Inițial, ofensiva română în Transilvania a fost marcată de succes.
Apărarea trecătorilor
Operațiunea de apărare a trecătorilor din Munții Carpați a fost a treia operațiune strategică desfășurată de Armata Română. Această operațiune a avut loc în primele luni de campanie militară de la intrarea României în Primul Război Mondial.
Luptele pentru Dobrogea
Lașitatea și incompetența comandanților, generalii Aslan și Teodorescu, au condus la rușinoasa înfrângere de la Turtucaia.
Bătăliile din Muntenia
Oltenia a fost invadată de inamic. Craiova era ocupată. Drumurile și căile ferate erau sub controlul trupelor invadatoare. Trupele române s-au retras peste Olt, spre Muntenia.
- Ion Manolescu - Amintiri, Editura Meridiane, București, 1962
- Kirițescu, Constantin - Istoria Războiului pentru Întregirea României, vol I., Ed. KartaGraphic, Ploiești, 2014
- Buzatu, Gheorghe; Dobrinescu, Valeriu Florin; Dumitrescu, Horia, România și primul război mondial, Editura Empro, București, 1998
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996