Bătăliile din Muntenia
autor Moise Gheorghe, 2016
Oltenia a fost invadată de inamic. Craiova era ocupată. Drumurile și căile ferate erau sub controlul trupelor invadatoare. Trupele române s-au retras peste Olt, spre Muntenia.
După străpungerea apărării române din Munții Carpați, în sectorul Jiului, trupele germane și austro-ungare au înaintat către sud, în Oltenia. Defensiva română s-a organizat inițial pe malul estic al râului Olt. Un singur pod a fost lăsat aproape intact de armata română, în sud. Aceasta a permis străpungerea liniei de apărare de către germani. Atacul lui Fallkenhayn, dinspre Carpați, s-a conjugat cu cel al lui Mackensen, venit de la sud de Dunăre. Aceștia au rupt al doilea aliniament defensiv român, de pe Argeș-Neajlov, și au cucerit capitala României.
Text
1 din 6
Pătrunderea trupelor Puterilor Centrale în Oltenia, venind dinspre defileul Jiului, a împins unitățile române spre râul Olt. Aici s-a desfășurat prima mare operațiune de stopare a înaintării adversarilor, de pe teritoriul românesc. Distrugerea parțială a câtorva poduri de către armata română a fost speculată de germani, care au forțat și au reușit trecerea Oltului. Armatele române au fost obligate să părăsească pozițiile și să se retragă spre est.
Imagine
Text
2 din 6
Oltenia a fost invadată de inamic. Craiova era ocupată. Drumurile și căile ferate erau sub controlul trupelor invadatoare. Trupele române s-au retras peste Olt, spre Muntenia. În timpul acesta, pe Valea Cernei, mult în spatele frontului, un grup de trupe române rezista. Apărau Orșova, Muntele Alion și toată linia încredințată lor. Au refuzat să se predea și au dus o luptă disperată, hărțuind spatele frontului german. Divizia germană, comandată de generalul Kuhne, a luptat împotriva acestor ostași.
Imagine
Text
3 din 6
Germanii conduși de Falkenhayn și austro-ungarii au străpuns linia defensivă românească de pe crestele Carpaților. Dinspre sud, a trecut Dunărea o armată germano-bulgaro-turcă, comandată de Mackensen. Trupele Puterilor Centrale pătrundeau în România ca o foarfecă.
Imagine
Text
4 din 6
Bătălia pentru Bucureşti a rămas, în istoria militară, sub numele de „Operaţiunea de apărare de la Argeş-Neajlov”. Ea a presupus nu doar o importantă bătălie defensivă desfăşurată de armata română pentru apărarea Bucureştiului, dar şi evacuarea controlată a Capitalei. Datorită numărului de forţe implicat, a duratei şi a lungimii frontului, Bătălia pentru Bucureşti este considerată cea mai complexă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română, în primele luni de război.
Imagine
Text
5 din 6
Trupele române erau copleşite de trupele Puterilor Centrale. Acestea erau cu mult superioare numeric și ca înzestrare şi experienţă de luptă. Teritoriul era ameninţat să fie ocupat. Autorităţile au luat măsuri în vederea evacuării ministerelor de la București, în Moldova. Retragerea a implicat Casa Regală, guvernul, parlamentul, armata rămasă în luptă și aproximativ 2 milioane de civili.
Imagine
Text
6 din 6
Istoricul Virgiliu N. Drăghiceanu își amintește astfel intrarea trupelor germane în București: „Îi văd venind încununați de crizanteme. Cu puștile, ca un jug atârnând la gât, pentru a contrabalansa greutatea din spinare. Merg fără niciun elan, cântă încet imnuri, cu o intonație bisericească: pare că sunt transfigurați de un misticism religios. Evident, sunt într-un acces de nebunie morală, se simt în acest moment soldații Dumnezeului lor. Sunt trupe de elită, grenadierii armatei lui Falkenhayn, ce vin din luptele de la Chitila și fortul Mogoșoaia, care cade cel dintâi.”
Imagine
După străpungerea apărării române din defileul Jiului, trupele Puterilor Centrale au pătruns în Oltenia. Odată ajunse aici, unitățile inamice puteau fi atacate din flancul estic de către armatele române. După străpungerea apărării de pe Jiu, trupele inamice au înaintat în Oltenia, ocupând Craiova.
Text
1 din 6
Gruparea de forțe inamice era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar. Era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, care acționa în Bucovina; Armata 1 austro-ungară, care acționa între Târnava Mare și Olt; Armata 9 germană, care acționa în partea sudică a frontului. Ultima grupare armată se afla sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major General German.
Imagine
Text
2 din 6
În sud, podul peste care trecea șoseaua Caracal-Roșiori de Vede, lângă satul Stoenești, nu a fost distrus în totalitate de geniștii români. Germanii au mai construit un pod alături și l-au reparat pe cel deteriorat. Unitățile cavaleriei germane au reușit astfel traversarea râului Olt. Linia de apărare de la Slatina se afla cu flancul sudic expus atacului german. În nord, germanii din grupul generalului Krafft von Delmensingen au cucerit Râmnicu-Vâlcea și au traversat Oltul. Astfel, și flancul nordic al frontului românesc rămânea expus.
Imagine
Text
3 din 6
Detașamentele române, scăpate din nordul Olteniei, erau urmărite de șapte divizii ale armatelor Kuhne și Schmettow. Frontul german s-a întins la Craiova pe o distanță de 40 de km. Divizia 1 cavalerie română a trebuit să acopere retragerea soldaților rămași din Grupul Jiu. Bătrânul boier moldovean George Donici, veteran al Războiului de Independență, voluntar la 73 de ani în Regimentul 9 roșiori, a căzut la datorie, alături de nepotul său, comandantul escadronului de cavalerie.
Imagine
Text
4 din 6
De la Stoenești, o parte a trupelor germane s-a îndreptat spre Roșiori de Vede, iar o alta spre nord-est, pentru a cădea în spatele liniilor române de la Slatina. Divizia 1 cavalerie română a încercat zadarnic oprirea înaintării adversarilor, prin tactica hărțuielii. A fost atacată constant de aviația germană. La Alimănești, Divizia 7 cavalerie germană nu a putut fi scoasă de pe pozițiile de tranșee ocupate în pădurea de lângă sat. Brigăzile române de roșiori au luptat cu mult curaj, dar fără succes. Generalul comandant al diviziei de roșiori s-a sinucis.
Imagine
Text
5 din 6
Armatele germane ajunse la Olt au găsit podurile de la Drăgășani și Slatina distruse. Românii au ocupat un dispozitiv defensiv pe malul estic al râului. În primele două zile ale asaltului german pentru traversarea Oltului, românii au rezistat. Artileria inamică a bombardat Slatina și pozițiile române. Un formidabil baraj de artilerie și mitraliere a împiedicat trecerea râului de către germani. Bărcile cu soldați germani au fost scufundate. Încercarea de traversare a râului, pe la Drăgășani, a avut aceeași soartă.
Imagine
Text
6 din 6
Pozițiile armatei române de la Slatina au fost părăsite. Erau amenințate cu încercuirea de către adversari. Întreaga armată a lui von Kuhne se afla acum pe malul de răsărit al Oltului.
Imagine
  • Ion Manolescu - Amintiri, Editura Meridiane, București, 1962
  • Kirițescu, Constantin - Istoria Războiului pentru Întregirea României, vol I., Ed. KartaGraphic, Ploiești, 2014
  • Buzatu, Gheorghe; Dobrinescu, Valeriu Florin; Dumitrescu, Horia, România și primul război mondial, Editura Empro, București, 1998
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996