Login

Cuprins

Închide
Japonia de la iluminism la militarism
autor Liviu Sadovschi, 2016
History Lapse
Japonia de la iluminism la militarism
Japonia a cunoscut o perioadă de pace și prosperitate, începând cu perioada Edo. Pentru japonezi, secolul al XVI-lea a însemnat o perioadă de autoizolare față de lumea exterioară.
Restaurația Meiji
1868
Japonia a cunoscut o perioadă de pace și prosperitate, începând cu perioada Edo. Această perioadă a fost inaugurată de shogunul Tokugawa Ieyasu, învingător în războiul Sengoku Jidai. Pentru japonezi, secolul al XVI-lea a însemnat o perioadă de autoizolare față de lumea exterioară. Această izolare a durat până la expediția amiralului american Matthew C. Perry. Amiralul a forțat shogunul să semneze un tratat comercial cu Statele Unite. Confruntați cu posibilitatea colonizării de către puterile occidentale, care posedau un armament modern, Țara Soarelui Răsare a început un intens proces de modernizare, pe toate planurile.
Text
1 din 7
Creștinismul adus de portughezi a fost tolerat în Japonia, într-o primă etapă. Acest fapt este remarcabil, având în vedere că se petrecea în plin Ev Mediu. Însă creștinismul a început să fie văzut ca o amenințare, în momentul în care acesta a fost acceptat de tot mai mulți țărani. Chiar și mulți daimyo, adică seniori feudali, se convertiseră. Olandezii și portughezii au introdus armele de foc și tunurile. Aceste arme puteau fi folosite de mase de oameni împotriva regimului de dictatură militară. Prin urmare, al treilea shogun al perioadei Edo, Tokugawa Iemitsu, a ordonat izolarea Japoniei.
Imagine
Text
2 din 7
Americanii au încercat, prin negocieri, deschiderea Japoniei către restul lumii. În urma refuzurilor repetate, Matthew C. Perry a fost trimis cu o flotă, de către președintele american Millard Fillmore, pentru a convinge Japonia să semneze un tratat comercial. Perry a instaurat o blocadă asupra porturilor japoneze. Americanii aveau nave de război din epoca industrială, cu motor pe bază de cărbune și tunuri performante. Japonezii aveau la dispoziție săbii, săgeți, tunuri primitive, flinte și muschete. Prin urmare, au fost forțați să cedeze.
Imagine
Text
3 din 7
În fața amenințării americane, japonezii au semnat Convenția de la Kanagawa. Navele americane primeau drept de comerț exclusiv, în special în transportul de materii prime, precum cărbunele. America avea dreptul să țină un ambasador în Japonia, la Shimoda. Patru ani mai târziu, un alt tratat a fost semnat. Acesta a purtat numele de „Tratatul de prietenie și comerț”. A fost negociat de către diplomatul american Townsend Harris, actul purtând și numele de „Tratatul Harris”. Înțelegerea a fost una foarte dezavatajoasă pentru Japonia.
Imagine
Text
4 din 7
Tratatul de prietenie și comerț prevedea ca Japonia să-și deschidă porturile Kanagawa, Nagasaki, Niigata și Hyogo. Americanii aveau dreptul de exclusivitate comercială asupra lor. Cetățenii americani aveau voie să viziteze țara, având posibilitatea să-și contruiască depozite pe teritoriul japonez. Aceștia primeau imunitate în fața legislației japoneze și nu puteau fi judecați, indiferent ce acte comiteau. Pentru a evita colonizarea și suferirea unor asemenea umilințe, era clar că Japonia trebuia să se modernizeze.
Imagine
Text
5 din 7
În pofida autoizolării sale, Japonia s-a dezvoltat foarte repede. Era shogunatului Tokugawa a însemnat o perioadă de 253 de ani de pace și prosperitate economică. A urmat o perioadă de un uluitor avans cultural. Aproximativ 40% din populație știa să citească și să scrie. Edo, numit astăzi Tokyo, devenea cel mai mare oraş din lume. Număra peste 1 milion de locuitori. Următoarele două orașe ca mărime, Kyoto și Osaka, aveau fiecare câte 400.000 de locuitori. Totuși, mare parte a populației trăia în mediul rural. Japonia era un stat avansat, dar ancorat în feudalism
Imagine
Text
6 din 7
Creștinii au început să fie persecutați, la începutul erei Edo. În cele din urmă, japonezii creștini au ripostat. Conduși de Amakusa Shiro Tokisada, rebelii au încercat să răstoarne regimul Tokugawa. A urmat un război civil, cunoscut drept rebeliunea din Shimabara. Amakusa a fost înfrânt. Cel puțin 27.000 de creștini au fost masacrați. Permisul străinilor pe teritoriul japonez a fost interzis. Japonezii care părăseau țara, riscau pedeapsa cu moartea, dacă îndrăzneau să se mai întoarcă. Singura relație comercială cu Europa a rămas cea olandeză, prin intermediul unei insule artificiale de lângă Nagasaki, numită Dejima.
Imagine
Text
7 din 7
Încercarea de modernizare bruscă a Japoniei a provocat un război civil, numit și „Războiul dragonului” sau „Boshin”. Cei loiali shogunului Tokugawa Yoshinobu doreau conservarea clasei samurailor și a tradițiilor. Susținătorii împăratului Matsuhito, în vârstă de doar 16 ani, doreau reformarea țării și evitarea colonizării. Revoluționarii au câștigat. Rezistența finală a samurailor a avut loc la Shiroyama. Acolo, ultimii 500 de supraviețuitori au ales să lupte cu arme tradiționale. Momentul a fost ecranizat artistic în filmul „Ultimul samurai”.
Imagine
Primul stat modern din Asia
În numai trei decenii, Japonia a trecut de la o economie feudală, la o economie capitalistă, de piață. Viteza cu care a fost reformată țara, este fără precedent în istorie. Lipsită de resurse naturale și având doar 20% teren arabil, perspectivele de dezvoltare ale Japoniei nu erau foarte mari. Totuși, acest lucru nu a putut împiedica procesul revoluționar, pe toate planurile. Peste două generații, Țara Soarelui Răsare devenea principalul actor politic în zona Orientului Extrem. Pentru meritele sale, împăratul Matsuhito a fost venerat, în perioada Japoniei militariste, drept o figură legendară.
Text
1 din 5
Secretul succesului procesului de modernizare a constat în voința întregii societăți japoneze de a lucra împreună. Japonezii erau determinați să-și păstreze independența cu orice preț. Tradițiile trebuiau conservate, dar orice tehnologie nouă sau reformă organizațională, dacă era utilă, trebuia implementată în cel mai scurt timp posibil. Au avut loc schimbări majore în plan social, militar, economic, juridic și educațional. Locuitorii au început să se îmbrace după moda din Vest și să-și construiască case în stil occidental. Până și modul de alimentație s-a schimbat, fiind importate noi tipuri de alimente.
Imagine
Text
2 din 5
Calendarul a fost schimbat. Ora era calculată după metodele moderne. Rata de educație a crescut considerabil. Au fost impuse patru clase obligatorii. Uniformele băieților erau inspirate după uniformele militare prusace, cele ale fetelor, după marina americană. A fost creată o Bancă Centrală a Japoniei, care să facă față noilor provocări de pe piața financiară globală. Totuși, aceasta nu a putut credita toate investițiile masive din infrastructură, fiind nevoită să se împrumute din exterior. Principalii creditori au fost Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.
Imagine
Text
3 din 5
Ca orice stat modern, Japonia a avut o Constituție. Aceasta era redactată după modelul constituției Germaniei, stat nou înființat. Întregul sistem juridic a fost schimbat. Pentru prima dată, a fost pus în funcțiune un cod civil, care avea rolul de a apăra drepturile cetățenilor. Feudalismul era abolit, odată cu toate privilegiile nobililor și clerului. Împăratul juca un rol secundar, lăsând executivul să se ocupe de guvernare. Reformele din domeniul juridic au creat și probleme, lăsând mulți samurai fără locuri de muncă. Prin urmare, mulți miniștri din perioada Meiji, au fost victimele unor asasinate.
Imagine
Text
4 din 5
Armata a fost aprovizionată cu tehnologie modernă. S-a încercat construirea unei industrii japoneze de război. Gradele militare și organizarea au fost copiate de la experții occidentali, chemați în acest sens. Spiritul samurailor a rămas prezent, ofițerii fiind educați conform codului Bushido. Acest fapt se va vedea în războialele pe care aceștia le vor purta, până la înfrângerea din a doua conflagrație mondială. Mulți japonezi au fost trimiși la universități prestigioase din toată lumea, pentru a se întoarce și ajuta la reformarea țării. S-a trecut la cele mai avansate metode de asistență medicală din epocă.
Imagine
Text
5 din 5
În pofida progresului remarcabil, Japonia din era Meiji, nu a putut recupera handicapul major față de Marile Puteri. Populația urbană s-a dublat în această perioadă. Dar un număr foarte mare de oameni au rămas ocupați cu agricultura. Lipsită de resurse naturale, producția industrială a fost modestă. Tokyo aspira la intrarea în rândul puterilor care dominau lumea. Având o cultură unică și greu de înțeles, Japoniei nu i-a fost recunoscut nici măcar statul de putere regională. Totuși, conform datelor economice din epocă, Japonia ajunsese a șaptea putere a lumii, depășind Italia.
Imagine
Bibliografie
  • Ascensiunea și decăderea marilor puteri. Transformări economice și conflicte militare din 1500 până în anul 2000- Paul Kennedy, editura Polirom, Iași, anul 2011
  • Japan and the League of Nations: Empire and World Order, 1914-1938- Thomas W. Burkman
  • World Order. Reflections on the Character of Nations and the Course of History- Henry Kissinger, editura Penguin Books, anul 2015
  • Diplomația, ediția 2010- Henry Kissinger, editura ALL, București, anul 2011
  • Despre China- Henry Kissinger, editura Comunicare.ro, București, anul 2012
  • Repere de cronologie internațională 1914-1945- Petre Bărbulescu și Ionel Cloșcă, editura Științifică și Enciclopedică București, anul 1982
  • Tragedia Politicii de Forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere- John J. Mearsheimer, editura Antet, anul 2003
  • A History of Japan, 1582-1941. Internal and External Worlds- L. M. Cullen, editura Cambridge University Press, anul 2003
  • A Short History of Japan From Samurai to Sony- Curtis Anderssen, editura Allen and Unwin, anul 2002
  • Cambridge History of Japan volume V and VI- autori: John W. Hall, Marius B. Jansen, Madoka Kanai, Denis Twitchett, editura Cambridge University Press, anul 2008
  • Racing the Enemy. Stalin, Truman, and the Surrender of Japan- Tsuyoshi Hasegawa, editura Harvard University Press, anul 2006
  • Japanese Militarism: Its Cause and Cure- John M. Maki, anul 1945
  • Japan 1931-1945: Militarism, Fascism, Japanism?- Ivan Morris, editura D.C. Heath, anul 1963
  • Hirohito and War: Imperial Tradition and Military Decision Making in Prewar Japan- Peter Wetzler, editura Univerity of Hawaii Press, anul 1998
  • Dicționarul marilor bătălii- Ian V. Hogg, editura Artemis, București, anul 1995
  • Sorgul Roșu- Mo Yan, editura Humanitas, București, anul 2012
  • Cartea celor cinci cercuri. Gorin no Sho- Miyamoto Musahi, editura Polirom, anul 2013
  • Bushido. Codul Samurailor- Inazo Nitobe, editura Herald, anul 2016
  • Hagakure. Cartea Samurailor- Yamamoto Tsunetomo, editura Mix, anul 2008
  • Ultimul kamikaze- Anatoli Ivankin, editura Meridiane, anul 1984
  • Moartea samurailor ronini- Tamenaga Shunsui, editura Herald, anul 2009
  • De la Pearl Harbour la Hiroshima- Florin Vasiliu, editura Dacia, anul 1986
  • Calea samurailui astăzi- Yukio Mishima, editura Humanitas, anul 2014
  • The Shock of the Atomic Bomb and Japan's Decision to Surrender: A Reconsideration- Sadao Asada, editura University of California Press, anul 1998