- 1. Prima bătălie de la El Alamein
- 2. Auchinleck, înlocuit cu Montgomery
- 3. Situația logistică a combatanților
- 4. Planurile germane
- 5. Situația trupelor italiene
- 6. Planurile britanice
- 7. Războiul aerian
- 8. Începutul celei de-a doua bătălii - Operatiunea Lightfoot
- 9. Încheierea Operațiunii Lightfoot
- 10. Operațiunea Supercharge
- 11. Analiza bătăliei
- 12. Concluzii
- 13. Operațiuni ulterioare
Bătăliile de la El Alamein
Marea Britanie înfrânge Germania în Egipt
1 iulie - 11 noiembrie 1942
Prima bătălie de la El Alamein a fost purtată în cadrul campaniei din deşertul de Vest al Africii. Lupta s-a dat între forţele Axei, conduse de Generalul Erwin Rommel, şi forţele Aliate, comandate de Feldmareşalul Claude Auchinleck. După înfrângerea de la Gazala, Armata a VIII-a britanică s-a retras în Egipt, în apropiere de El Alamein, pe coasta mediteraneană. Auchinleck a creat poziţii defensive puternice, cu buncăre la fiecare capăt al liniei şi cuiburi de mitralieră în mijloc. Aştepta iminentul atac al lui Rommel.
1 din 4
Atacul s-a produs atunci când Divizia a 90-a Infanterie a atacat de-a lungul coastei. Însă, atacul a fost respins de Divizia 1 sud-africană. Divizia a 21-a Panzer a atacat punctul Deir el Shein. Brigada indiană staţionată acolo a luptat cu disperare, dar a fost copleşită. Timpul câştigat de indieni i-a permis lui Auchinleck să organizeze un grup de luptă mixt de infanterie și artilerie. Grupul era alcătuit din elementele Diviziei a 10-a Infanterie indiană, staţionate în Delta Nilului pentru reaprovizionare. Repetatele atacuri ale Axei au fost respinse datorită câmpurilor de mine prin care Panzerele germane nu puteau înainta.
2 din 4
În acel moment, trupele lui Rommel erau extenuate şi nu mai puteau să înainteze fără odihnă şi regrupare. Astfel, generalul şi-a întărit poziţiile, câmpul de bătălie devenind static. Totodată, liniile de aprovizionare ale germanilor erau deja extinse la maximum. Forţele aeriene ale Aliaţilor au atacat în mod constant convoaiele germane, Rommel neputându-şi permite aceste pierderi.
3 din 4
Armata Aliată se reorganiza, primind, totodată, întăriri, mai ales tancuri americane Sherman. Britanicii au întreprins o serie de atacuri în încercarea de a sparge liniile germane. Au atacat linia germană în zona centrală de trei ori. Niciunul din aceste atacuri nu a reuşit. Datorită faptului că Armata a VIII-a britanică era extenuată, Auchinleck a ordonat suspendarea operaţiunilor ofensive.
4 din 4
Pentru a ridica presiunea provocată de Rommel, pe dreapta şi centrul liniei defensive, Auchinleck a lansat un contraatac din zona Quattara. Primul asalt a fost executat de elementele Brigăzii a 4-a neozeelandeze. Neozeelandezii au avansat spre poziţiile italienilor din cadrul Diviziei de Blindate Ariete, staţionaţi într-o depresiune. Italienii au pierdut atunci 531 de oameni, 36 de tunuri de artilerie, 8 tancuri şi 55 de camioane. Determinaţi să încercuiască divizia italiană, zeelandezii au atacat din nou, două zile mai târziu. Însă, au fost nevoiți să se retragă, datorită atacului Diviziei Brescia .
Ofensiva germană a fost respinsă. Aliaţii nu au reuşit să străpungă liniile germane. Totuși, prin aceste acțiuni, l-au oprit pe Rommel din avansul său înspre Alexandria. Auchinleck a fost înlocuit de către Churchill cu Locotenent-Generalul Bernard Montgomery, în ciuda acestor circumstanţe. Astfel, acesta a preluat comanda Armatei a VIII-a.
1 din 6
Montgomery a apărat cu succes linia defensivă britanică în vară, în cadrul bătăliei de la Alam Halfa. În acest fel, acesta a dat timp Aliaţilor să reorganizeze forţele pentru a doua ofensivă, ce urma în toamnă. În atacul de la Înălţimile Alam el Halfa, Rommel a distrus 67 de tancuri britanice și a pierdut 49. Câmpurile minate, aviaţia de război şi artileria britanică au încetinit serios avansul panzerelor germane.
2 din 6
Punctul pe care germanii l-au atins la Alam Halfa a fost poziția cea mai înaintată ocupată de trupele germane în estul Africii, de-a lungul întregii lor campanii. Rommel însuşi a fost la un pas de moarte, în momentul în care Forţele Aeriene din Deşert i-au bombardat şi i-au distrus comandamentul tactic.
3 din 6
„Auk“, cu baza pe Înălţimile Ruweisat, a împiedicat armata de panzere a lui Rommel să străpungă liniile sale defensive luând 7.000 de prizonieri. Acesta a elaborat planuri serioase pentru demararea unui contraatac masiv în toamnă. Churchill şi Alan Brooke au vizitat Cairo, iar Auchinleck a fost răsplătit pentru prudenţa sa, oferindu-i-se, în schimb, comanda forţelor din Orientul Mijlociu. Aceasta a reprezentat o retrogradare evidentă, pe care a refuzat-o.
4 din 6
Un an mai târziu, Auchinleck a fost numit în postul de comandant-şef al forţelor din India. Cu toate acestea, nu a mai avut niciodată ocazia să-şi aducă serviciile pe câmpul de luptă. Cel care a preluat conducerea forţelor din Orientul Apropiat a fost generalul Sir Harold Alexander.
5 din 6
Montgomery s-a distins în timpul Primului Război Mondial. Acesta a condus un atac la Ypres, capturând un prizonier german după ce l-a lovit în testicule. Într-o altă situație, supravieţuirea sa a fost atât de improbabilă, încât i s-a săpat un mormânt la un punct de prim ajutor. Însă, în locul unei înhumări premature, a reuşit să obţină Ordinul pentru Servicii Deosebite şi a terminat războiul cu gradul onorific de locotenent-colonel. După moartea soţiei, componenta afectivă a vieţii sale a încetat să mai existe, locul acesteia fiind preluat de o concentrare totală pe cariera militară.
6 din 6
Montgomery s-a descurcat bine în timpul retragerii de la Dunkerque. În momentul în care a ajuns în Deşertul Libiei, acesta deja stabilise în ce mod duelul său cu Rommel se va deosebi de cele ale predecesorilor săi. Spre deosebire de aceștia, Montgomery nu avea de gând să vâneze „Vulpea Deşertului“ de-a lungul litoralului nord-african, între Egipt şi Tunisia. În schimb, urma să încerce să aducă Afrikakorps în situaţia de a purta o singură mare bătălie decisivă, cu scopul de a o distruge pentru totdeauna.
Pentru a citi toată lecția trebuie să fii autentificat.
sau
Nu ai cont History Lapse? Fă-ți unul acum.
- Bruce Allen Watson, Exit Rommel, Stokpole Books, Mechanicsburg (Pennsylvania), 2007
- Samuel W. Mitcham, Rommel’s desert war, The life and death of the Afrika Korps, Stokpole Books, Mechanicsburg (Pennsylvania), 2007
- I.C.B. Dear (ed.), The Oxford companion to World War Two, Oxford University Press, Oxford, 2005
- Gabriela Pantiș